In timp ce muntenegrenii adepti ai independentei sarbatoreau de zor, anticipand inca de duminica seara rezultatul referendumului, atmosfera retinuta de la Bruxelles contrasta izbitor.
Pusa in fata faptului implinit (peste 55% din muntenegreni alegand despartirea de Serbia), Uniunea Europeana s-a inclinat in fata vointei populare, dar nu si-a ascuns nemultumirea.
Aparitia noului si minusculului stat pe harta Europei da batai de cap si rascoleste temeri vechi chiar in sanul Uniunii, sunt de parere cei mai multi analisti.
"Uniunea Europeana va respecta in totalitate rezultatul
referendumului", declara recent Javier Solana, purtatorul de cuvant al diplomatiei europene. Aceeasi UE s-a straduit insa din rasputeri sa nu se ajunga in acest punct. Europenii sunt cei care au facut presiuni mari asupra Muntenegrului sa accepte, in 2003, crearea unei federatii cu Serbia, punand bazele unui fel de mini-Iugoslavie redusa la ultimii sai membri.
Podgorita a acceptat cu conditia ca peste trei ani viabilitatea federatiei sa faca obiectul unui referendum. Bruxelles-ul a acceptat, impunand, la randul sau, ca o ultima masura de precautie, o conditie fara precedent in consultarile populare: atingerea unui prag de 55% din voturile exprimate. Ceea ce s-a si intamplat duminica trecuta.
De ce atata retinere din partea Uniunii Europene, din moment ce cei 25 au incurajat si sprijinit ani de-a randul emanciparea statelor din spatiul ex-iugoslav? Exista mai multe ratiuni, iar prima tine de Muntenegru insusi, o tarisoara saraca, cu circa 700.000 de locuitori, a caror bunastare decurge, aparent, din turism, singura sursa oficiala de venituri.
In anturajul lui Solana se vorbeste cu ingrijorare despre crima organizata si legaturile sale directe cu puterea de la Podgorita.
