Scheele: "Romania va fi un stat membru de la 1 ianuarie"

Cu un picior in UE

de Gelu Trandafir     Revista 22
Joi, 25 mai 2006, 0:00



Intr-un interviu acordat revistei 22, Jonathan Scheele afirma ca Romania a obtinut pe 16 mai cel mai bun raport de tara. Seful Delegatiei Comisiei Europene la Bucuresti spune ca Romania trebuie sa-si defineasca de-acum propriile interese in UE si sa-si faca o strategie pe termen lung pentru urmarirea acestor interese, ca stat membru al Uniunii.

Gelu Trandafir: Acest Raport evita sa faca o recomandare clara privind data aderarii Romaniei. Ce trebuie sa inteleaga romanii, a fost un succes, cel mai bun Raport al Comisiei despre Romania, asa cum pretinde premierul Tariceanu, sau un esec, asa cum sustin unele voci din opozitie?
Jonathan Scheele: Evident, e un succes. Pentru ca subliniaza toate progresele realizate de Romania. De asemenea, arata clar ca mai e de lucru, si asta e o realitate. Incercam sa fim cat de obiectivi putem, vom lucra in zilele urmatoare cu guvernul pentru a pune la punct un plan foarte clar privind pasii necesari de acum si pana in septembrie.

Gelu Trandafir: Dar e cel mai bun raport privind Romania?
Jonathan Scheele: Categoric. Romania devine din ce in ce mai buna, in fiecare zi, asa cum a spus Olli Rehn la Bucuresti. Si e adevarat. De fiecare data cand vine in Romania, el vede schimbarile pozitive petrecute.
Daca privesti retrospectiv toate rapoartele pe care Comisia le produce inca din 1997, cand am realizat prima noastra Opinie privind candidatura Romaniei, pana la acesta din 16 mai, vezi un progres continuu, accelerat in special in ultimele 18 luni.

Gelu Trandafir: Dar tot nu avem o data clara.
Jonathan Scheele: Ba da, o aveti.

Gelu Trandafir: Nu avem in mod clar o “unda verde”.
Jonathan Scheele: Aveti “o unda verde, daca...”.

Gelu Trandafir: Dar nu o data clara.
Jonathan Scheele: Data e foarte clara. E 1 ianuarie. Iar, asa cum presedintele Barroso, Olli Rehn si Comisia au aratat foarte clar, noi asteptam ca aderarea la 1 ianuarie 2007 sa se produca.
(…)

Explicatiile amanarii deciziei. “Bulgarii” sau “instabilitatea”?

Gelu Trandafir: Nu mai avem stegulete rosii pe coruptie si frontiere, dar tot nu am primit o confirmare solida a aderarii la 1 ianuarie 2007. Ce inseamna asta? E posibil ca steguletul galben pe coruptie sa redevina rosu si sa ne poata amana aderarea?
Jonathan Scheele: Noi am subliniat in concluzii nevoia de a consolida progresul realizat deja, de a-l continua si a-l face ireversibil. Intr-un fel, ne intereseaza cam acelasi lucru ca pana acum, ca lucrurile deja realizate privind fostele cazuri (n. red., de coruptie) sa fie abordate in continuare.
Pe de alta parte, ne intereseaza actiunile preventive, de exemplu, Legea privind finantarea partidelor si Legea privind controlul declaratiilor de avere. Toate acestea sunt schimbari fundamentale ale sistemului de justitie care previn coruptia si fac sistemul de justitie sa devina un sistem al unui stat modern. E mai putin vorba de aderare aici, e mai degraba vorba de modernizarea statului roman.

Gelu Trandafir: Monica Macovei este laudata de presa europeana si de oficialii europeni, dar e independenta, nu este membra de partid. Aveti impresia sau v-ati temut ca putea pierde din sprijinul politic dupa acest Raport?
Jonathan Scheele: Nu cred, si cred ca Monica va fi la fel de tenace ca pana acum.

Gelu Trandafir: Cu cateva luni in urma, multi, inclusiv dvs. si Olli Rehn, spuneau ca pe 16 mai vom avea o recomandare clara, iar in iunie - o decizie cu ocazia Consiliului European de vara. Dar nu o avem, ce s-a intamplat deci intre timp?
Jonathan Scheele: Cred ca avem o pozitie clara si ne asteptam ca aceasta sa fie sustinuta de Consiliul European.

Gelu Trandafir: Dar nu e atat de clara cum ne asteptam. E un “da, dar...”.
Jonathan Scheele: Nu. E un “da, in cazul in care nu va opriti sa va faceti temele la care v-ati angajat”.

Gelu Trandafir: Noi avem propriile explicatii pentru aceasta prudenta a Comisiei: bulgarii si perspectiva unei instabilitati politice. In ce masura nerealizarile Bulgariei si dorinta Comisiei de a tine cele doua tari impreuna au jucat un rol in decizia amanarii unui “da” neconditionat, final?
Jonathan Scheele: Nu sunt exact persoana care trebuie sa raspunda, caci nu eu am luat decizia. Dar un lucru este clar. Pentru Romania este important sa abordeze temele care trebuie rezolvate in Romania. Nu am nici o indoiala ca in Bulgaria guvernul se va concentra pe temele, pe problemele pe care ei trebuie sa le rezolve.
Dorinta noastra puternica este ca ambele tari sa trateze aceste probleme in asa masura, incat noi sa putem confirma la Raportul Comisiei din octombrie data de 1 ianuarie 2007.

Gelu Trandafir: O alta explicatie priveste zvonurile care au circulat privind o posibila instabilitate politica dupa un eventual “da” clar pe 16 mai. Aceste zvonuri si unele declaratii au jucat vreun rol in aceasta decizie?
Jonathan Scheele: E evident ca un nivel minim de stabilitate este important pentru pastrarea avantului acestui proces. O lipsa de stabilitate politica, de claritate politica poate duce la paralizarea procesului de reforma. Este mult de facut de acum si pana la sfarsitul anului. Imi amintesc, cand Rehn a venit aici la inceputul anului, a subliniat ca fiecare zi, fiecare saptamana conteaza.
E foarte important ca dezbaterea politica normala si divergentele, care sunt normale in orice democratie, sa nu ajunga sa afecteze mentinerea avantului foarte considerabil creat in ultimul an si jumatate.

Gelu Trandafir: Dar fiecare intelege ce vrea prin “instabilitate politica”. Inseamna asta ca trebuie sa-l avem prim-ministru pe Tariceanu pana in 2008, de exemplu?
Jonathan Scheele: Asta e o decizie pe care Romania trebuie sa o ia, nu are nimic de a face cu noi.

Gelu Trandafir: In 2005, am avut perspectiva alegerilor anticipate. A fost instabilitate din punctul dvs. de vedere?
Jonathan Scheele: Este o realitate ca mai ales alegerile anticipate, dar orice perioada electorala creeaza o anumita discontinuitate a procesului politic. Daca nu sunt administrate bine, acestea pot duce la o pierdere a unui avant al procesului reformei, care este extrem de important in devenirea Romaniei ca stat modern si indeplinirea obiectivului aderarii la UE.
Sunt o multime de lectii de invatat in multe tari, in legatura cu problemele ce pot aparea daca ai o perioada lunga de nesiguranta privind directia politica spre care se indreapta o tara. Iar riscul ca aceasta nesiguranta sa duca la o pierdere a avantului reformei este mai mare intr-o tara in care administratia e mai putin puternica si mai putin independenta. Este, evident, cazul multor tari din Centrul si Estul Europei.

Gelu Trandafir: Ati avut reactii privind posibila instabilitate politica atunci cand a fost lansata ideea acestei motiuni de cenzura a PSD si PRM? A produs emotii la nivelul UE?
Jonathan Scheele: Cred ca e un aspect al unei vieti normale democratice si, daca un guvern pierde increderea parlamentului, atunci este normal ca ceva trebuie sa se schimbe.
Dar, in aceeasi masura, toti cei implicati in asta trebuie sa cantareasca argumentele pro si contra unei astfel de actiuni, avantajele si dezavantajele pentru interesul national mai larg, precum si pentru interesul de partid.

Aderam in soapta

Gelu Trandafir: Avem acest sentiment ciudat ca, de fapt, in ciuda multor eforturi si laude, am fost acum privati de sarbatoare, de bucurie. Trebuie sa fim reexaminati la toamna, aderam la UE destul de umil, chiar umiliti, nu va fi o mare sarbatoare, cum a fost cu celelalte zece state in 2004. Chiar, cand vom avea sarbatoarea?
Jonathan Scheele: Cred ca o veti avea la miezul noptii lui 31 decembrie.

Gelu Trandafir: Dar nu exista o declaratie solemna a Consiliului European.
Jonathan Scheele: Consiliul European nu va neglija evenimentul important de la sfarsitul anului, care va fi, eu sper si il astept cu siguranta, aderarea Romaniei si Bulgariei la 1 ianuarie 2007. Iar Consiliul European din iunie va spune fara indoiala ceva despre asta si, probabil, si Consiliul European din octombrie. Dar nu e vorba de umilire.

Gelu Trandafir: Totusi, e o aderare modesta, destul de umila.
Jonathan Scheele: Nu. Romania nu trebuie sa fie umila. Romania va fi un stat membru cu toate drepturile si obligatiile de la 1 ianuarie.
Si Romania are nevoie de o idee foarte clara privind ce vrea sa faca din aceasta pozitie de stat membru pentru ca nu va mai avea rapoarte ale Comisiei, nu va mai avea o agenda a aderarii pe care sa o indeplineasca si care prevede un numar de actiuni necesare.
Romania trebuie sa inceapa sa aiba propria idee clara despre ce vrea sa faca Uniunea Europeana si sa incerce sa se asigure ca ideile sale sunt luate in considerare corespunzator. Este o situatie diferita. Oamenii spun deseori ca acum e important ce se intampla pe 2 ianuarie. Nu ca ar fi o perioada periculoasa sau dificila, sau ca Romaniei i se va cere sa faca mai mult.
Dar Romania se transforma dintr-o tara candidata, care, intr-un fel, primeste indicatii despre ce are de facut pentru a fi in stare sa indeplineasca obligatiile, deci se transforma dintr-o tara candidata in stat membru, care are propriul drept de a se asigura ca politicile UE se dezvolta intr-un mod care reflecta si interesele sale.
Asta cere Romaniei sa aiba o idee clara privind propriile interese in toate domeniile de care se ocupa UE.

Gelu Trandafir: Trebuie sa-si asume o misiune Romania, cum au facut de exemplu polonezii. Sunt ei un bun exemplu?
Jonathan Scheele: Absolut. Cred ca sunt lectii de invatat de la toate noile state membre si de la vechii membri, cum au abordat aceasta schimbare importanta a propriului statut, dupa ce au aderat la UE si cum trebuie inceput sa se gandeasca strategic.
Indiferent de deficientele Agendei de la Lisabona, a fost o incercare adevarata de a fixa niste obiective pe termen lung, pe un deceniu, pana in 2010. Si Romania trebuie sa-si realizeze propria agenda pentru 2015 sau 2020.
(…)

Momentele de cotitura

Gelu Trandafir: Ati petrecut multi ani la Bucuresti si cunoasteti bine actorii politici si evenimentele din Romania. Puteti indica un moment anume sau un eveniment specific, care v-a facut mult mai optimist privind obiectivul Romaniei de a deveni membru UE?
Jonathan Scheele: Nu cred ca pot indica un moment... Pot sublinia un proces... Cred ca, in ce ma priveste, primul moment a fost cand am vizitat Romania in 2001, la patru ani de la precedenta vizita din 1997... la inceputul anilor '90 veneam regulat in Romania.
Schimbarea care se petrecuse m-a facut sa cred ca aderarea era o posibilitate reala, o posibilitate la care cred ca nu ma gandeam in 1997, in care nu credeam cu adevarat in 1997. De atunci, am vazut un proces continuu si accelerat. Au fost momente cheie, adoptarea unor anumite pachete legislative, unele momente in care au fost luate decizii care m-au surprins placut.

Gelu Trandafir: Dar au fost momente de cotitura?
Jonathan Scheele: Sigur, momente de cotitura pe care le-am vazut... Prima acceptare a problemei coruptiei, ca e o realitate care trebuie abordata. Cand am venit aici pentru prima data, guvernul nega pur si simplu aceasta posibilitate, ca exista coruptie. Asta s-a schimbat prin 2002-2003. A fost o recunoastere a coruptiei, ca poate avea loc.
Daca negi o problema, nu ai nici o sansa sa o rezolvi. Nu vreau sa spun ca, incetand sa negi existenta coruptiei, problema se rezolva imediat. Si, intr-adevar, am vazut un proces continuu. Dar acesta a fost un punct foarte important.
Alt moment foarte semnificativ a avut loc anul acesta, cand 2.000 de magistrati s-au simtit suficient de independenti si siguri pe pozitiile lor ca sa se planga Curtii Constitutionale in legatura cu niste afirmatii ale presedintelui Basescu.
Nu sunt sigur ca plangerea lor este neaparat justificata, dar, indiferent de asta, faptul ca ei s-au simtit suficient de siguri pe ei si de independenti ca sa faca aceasta e un semn ca sistemul de justitie nu mai simte ca e la mana sistemului politic, a presedintiei sau guvernului.
Vedeti, acesta este un moment important, indiferent de rezultatul acestui caz, si nu sunt eu cel care sa poata spune daca magistratii au dreptate. Am o opinie personala, dar nu o voi exprima.

Lipsurile Comisiei

Gelu Trandafir: Ne-am obisnuit sa vorbim despre deficientele Romaniei si restantele ei. Dar, privind in urma, nu a avut si Comisia propriile lipsuri in abordarea Romaniei? Care au fost acestea?
Jonathan Scheele: Cred ca daca privim procesul extinderii vedem ca, la fiecare val al acesteia, am invatat niste lectii din cel precedent. Si descoperim alte lipsuri, da, cred ca acesta e cuvantul potrivit, lipsuri, nu neaparat greseli, sunt zone in care am fi putut performa mai bine.
Acest al cincilea val al extinderii a fost o provocare uriasa privind numarul tarilor implicate, dar mai ales privind problema tranzitiei, problema foarte diferita de extinderile anterioare. Am avut de-a face cu tari care treceau printr-o tranzitie politica si economica ce nu se compara cu situatia din celelalte state. Am cerut enorm de la aceste state, probleme foarte dificil de abordat.
De exemplu - reforma administratiei publice. Aici am obtinut mai putine succese, in parte pentru ca e o zona cu foarte putine casute de completat, e o problema foarte intim legata de felul in care clasa politica abordeaza problema guvernarii. Fiecare tara trebuie sa-si creeze o administratie publica proprie care se potriveste propriei culturi de guvernare. Nu poti transplanta modele individuale.
O alta problema la care ar trebui sa ne gandim este ca, atunci cand avem de-a face cu tari care sunt in mod considerabil mai putin dezvoltate decat media statelor membre, trebuie sa vedem in ce masura ne uitam si la sectoare care nu sunt semnificative din punctul de vedere al acquis-ului, dar care sunt foarte importante din punct de vedere social si economic.
Si aici ma gandesc, de exemplu, la sistemele de educatie si sanatate. Fara indoiala, concentrarea puternica pe zonele legate de aquis si pe criteriile economice si politice e posibil sa fi dus la neglijarea reformei paralele si dezvoltarii acestor doua sisteme, de educatie si de sanatate, in care noi nu am fost la fel de activi.
Daca Romania nu ar fi fost o tara candidata, ci o tara care primeste un ajutor de dezvoltare al UE de dimensiuni comparabile, e clar ca primele sectoare pe care ne-am fi concentrat ar fi fost educatia si sanatatea. Si asta e ceva la care ne putem gandi in viitor. Dar e mai degraba o opinie personala, care nu e neaparat impartasita de toata lumea la Bruxelles.

“Miscarea buna” numita Monica Macovei

Gelu Trandafir: O sa va cer o alta opinie personala. In 2004, cand domnul Verheugen a fost inlocuit de acest finlandez reticent, Olli Rehn, credeati cu adevarat ca putem reusi, ca putem evita recomandarea clauzei de salvgardare pe justitie si coruptie?
Jonathan Scheele: Era o sarcina uriasa.

Gelu Trandafir: Dar credeati ca putem reusi?
Jonathan Scheele: Cred ca da. Credeam. Si cred ca a fost o miscare foarte buna numirea Monicai Macovei, pentru ca ea nu cara nici un bagaj politic. Intotdeauna a fost foarte dificil sa inregistrezi progrese in aceasta lupta contra coruptiei. Sigur, ea nu a facut-o de una singura, a beneficiat si de un sprijin puternic, sprijin politic, care e necesar pentru a conduce acest proces.
Si, din ce in ce mai mult, magistratura isi asuma aceste eforturi si preia din sarcina.
(…)

Femeia comisar

Gelu Trandafir: Ce urmeaza pentru Romania, cine va fi comisar din partea Romaniei?
Jonathan Scheele: Premierul si presedintele vor numi niste candidati, iar presedintele Barroso va fi cel care va alege intre ei.

Gelu Trandafir: Se spune ca o femeie ar fi primita mai favorabil la Bruxelles.
Jonathan Scheele: Nu automat. Este o dorinta de a creste numarul de femei printre comisari, dar asta nu inseamna ca fiecare nou comisar trebuie sa fie o femeie.

Gelu Trandafir: Dar care e procedura?
Jonathan Scheele: In principiu, un guvern trebuie sa nominalizeze un comisar si dorinta presedintelui Comisiei e sa aiba trei candidati. In orice caz, el trebuie sa aprobe nominalizarea. Dupa aceea, comisarul nominalizat, care e nominalizat ca persoana, impreuna cu portofoliul, se va duce la audieri in Parlamentul European. Audieri care sunt dure.
Am vazut-o in procesul de audiere al comisarilor actualei Comisii Europene. Si, daca el trece cu succes de Parlamentul European, numirea lui este oficializata de Consiliul de Ministri, isi ia in primire portofoliul la 1 ianuarie 2007 si depune juramantul in fata Curtii Europene de Justitie. E o procedura care se va desfasura cel mai probabil la sfarsitul toamnei.

Gelu Trandafir: Deci Romania are de facut trei propuneri.
Jonathan Scheele: Asta e ceea ce presedintele Comisiei a cerut de obicei in trecut.

Gelu Trandafir: Iar Comisarul din partea Romaniei va imparti domeniul cu alt comisar european?
Jonathan Scheele: Nu. Fiecare comisar in actuala Comisie are un portofoliu specific, asta daca presedintele Comisiei Europene nu decide altfel.

Gelu Trandafir: Ce urmeaza pentru dumneavoastra?
Jonathan Scheele: Nu stiu. Pot merge la alta delegatie, pot merge la Bruxelles.

Gelu Trandafir: Cand?
Jonathan Scheele: Spre sfarsitul anului.

Gelu Trandafir: Si, pana la urma, cand vom intra noi in UE?
Jonathan Scheele: Eu ma astept sa plec inainte de sfarsitul lui 2006. Si nu voi pleca cu mai mult de o luna sau doua inainte ca Romania sa adere la Uniunea Europeana.

Citeste interviul complet in Revista 22






Citeste doar ceea ce merita. Urmareste-ne si pe Facebook si Instagram.


90 vizualizari


Abonare la comentarii cu RSS

ESRI

Întâlniri on-line | #deladistanță

Top 10 articole cele mai ...



Hotnews
Agenţii de ştiri

Siteul Hotnews.ro foloseste cookie-uri. Cookie-urile ne ajută să imbunatatim serviciile noastre. Mai multe detalii, aici.



powered by
developed by