In Romania, e cea mai cunoscuta provincie a Spaniei. In Spania e stupul in care s-au adunat cei mai multi romani. Peste 99% dintre ei au inceput sa-si faca insa aparitia abia dupa anul 2000, iar astazi formeaza o comunitate inchegata.
Totusi, despre „stramosii” lor se stiu putine. Sunt cei dintai romani care s-au aciuat in zona - la inceputurile anilor ‘90 - si care astazi pornesc cu prima sansa in aventura ridicarii de la zero a unei afaceri de succes. Vorbim despre regiunea Castellon...
...Mai precis, mica localitate Oropesa del Mar, in care, intr-un birou lambrisat cochet, doua tinere si un barbat cu freza „punk” isi fac de lucru printre hartii si tastaturi. In jur, telefoanele suna ca o retea nevazuta de desteptatoare, clientii palavragesc nevazuti la capatul firului, iar imprimantele lucreaza precum tiparnite.
Nici mic, nici urias, biroul cu vitrine tapetate de anunturi cu vanzari de locuinte apartine unei firme a carei patroana este o romanca plecata acum 12 ani din tara.
Sansa: „boomul” imobiliar
In regiune, ceramica si turismul reprezinta avere nationala. Insa argeseanca Nely Bratu (51 de ani) a ales alta varianta: si-a extins societatea sa de imobiliare pe care a pus-o pe picioare in urma cu trei ani. I-a dat si un nume ambitios: Triumph HispaRom. Cifra de afaceri a crescut odata cu preturile apartamentelor, care s-au dublat si s-au triplat.
Coincidenta sau nu, boomul cu pricina a inceput odata cu aparitia in masa a romanilor. „Nu stiu daca e o legatura directa, dar cert e ca de la 42.000 de euro un apartament cat de cat, in 2001, astazi ajunge la 140.000”, spune Nely Bratu.
Apoi, investitiile si-au scos, pe rand, banii aruncati in joc si, cat de curand, firma isi va deschide cel de-al treilea birou (dupa cel din Oropesa si cel din alta localitate, Cabanes) chiar in Castellonul cel mare.
Proiectele romancei sunt insa si mai mari. „De la vanzare-cumparare vreau sa trec la construire si vanzare, sa ridic eu locuintele pe care le vand”, spune ea. Unul dintre atuuri ar fi chiar amplasarea agentiei-mama la malul marii, in Oropesa del Mar. „Suntem la 25 de kilometri de Castellon, in statiunea balneara cea mai cunoscuta din Europa”, spune ea.
„Am fost obligata sa fac menaj”
Dar ce si cum a facut romanca pana sa ajunga aici? „Am plecat din tara hotarata, am muncit ce am gasit, am facut cursuri, am acumulat ani, am avut si sansa”, puncteaza fugitiv.
In 1994, cand a ajuns aici, Castellonul era cu totul altceva. Cei nici 20 de romani nu insemnau nimic, conceptul de imigrant era la fel de cunoscut ca ziua si luna in care s-a format Pamantul. „Nu gaseai un avocat care sa stie legislatia privitoare la straini. Acum, e o specializare in sine”, isi aminteste Bratu.
In Spania a luat-o de la zero. A venit aici singura, dupa care au ajuns in Spania si cei doi fii ai ei, care acum au peste 30 de ani. Daca in Argesul natal lucrase la Sanepid, in Castellonul adoptiv a inceput cu menajul, glia de care femeile-imigrant erau legate in anii respectivi pentru a-si face un viitor in Spania.
„Legea te obliga sa ai trei ani ca forma de lucru, femeile la muncile casnice, barbatii in constructii si agricultura. Chiar daca iti gaseai altceva, tot iti reinnoiai contractul de menajera sau muncitor ca sa faci anii”, povesteste afacerista. Asa ca a facut menajul in casele spaniolilor. Pana la noi oportunitati...
Reporter TV si lucrator bancar
In 1996, obtine un job la televiziunea locala, in care a petrecut urmatorii cinci ani, facand de trei ori munca unui om: ca realizator de emisiune, producator, reporter. „Mi-a sugerat-o directorul televiziunii spaniole pe zona Catalunia, fermecat pe loc de timbrul meu vocal. La fel a fost cu radioul, unde am facut tot emisiuni despre imigrantii acelor ani”.
Acum are doua masini, o firma, doua case de vacanta si una permanenta pe tarmul Mediteranei, in statiunea Marina d’Or. Desi se fereste sa spuna ce avere are, numai pretul obisnuit al unei case de vacanta (in jur de 400.000 de euro) arata ca Nely Bratu a atins pragul de un milion de euro.
De la televiziune la afaceri cu imobiliare si de la angajat la statutul de patron, pasii parcursi de Nely au respectat intocmai ritmul impus de localnici. Mai multe slujbe simultan, cursuri peste cursuri, specializari multiple pentru a estompa handicapul nerecunoasterii diplomelor din tara si de strangerea curelei.
Pe traseul care a culminat cu deschiderea propriei firme, romanca a mai prestat, in timpul experientelor din radio si televiziune, prin birourile bancilor din localitate, la credite imobiliare. Apoi, deschiderea unei firme de profil a venit ca de la sine.
DESTIN
Profa’ de romana a ramas in Spania
In firma lui Nely Bratu, singura limba vorbita este, evident, spaniola. Tocmai de aceea faptul ca una dintre angajatele care preiau clientii, fac oferte si tin legatura cu bancile ar putea fi tot romanca poate ramane pe veci necunoscut.
Aceasta, cu atat mai mult cu cat, chiar si cand sunt doar ele doua intr-o incapere, Nely si Gilda - fata cu pricina - vorbesc numai in limba lui Cervantes. Si totusi, ca orice roman plecat peste hotarele afirmarii, si Gilda Dinca are o poveste numai si numai a ei.
