Hulita de autoritati la inceput, acceptata tacit ceva mai incolo, laudata acum pentru volumul imens de bani pompat in economia nationala, migratia lucratorilor romani in strainatate este un fenomen care pare sa aiba propriile reguli. O scurta trecere in revista a destinatiilor preferate ale lucratorilor romani arata o diferentiere clara pe regiuni.
In general, muncitorii romani au plecat acolo unde s-a dus tot satul. Comunitati compacte din Moldova si Oltenia au mers spre periferiile marilor orase italiene. Lucratorii transilvaneni si dobrogeni prefera Spania. Grecia, Germania si Franta sunt destinatii secundare, iar tarile nordice par sa fie rezervate doar specialistilor din domenii de inalta calificare.
60.000 de vranceni vorbesc italiana
Circa 39% din populatia activa a judetului Vrancea se afla la munca in Occident. Cei mai multi dintre vranceni s-au orientat catre Italia, nu mai putin de 30.000 dintre acestia fiind cantonati in zona Romei. O alta zona populata preponderent de romani este si Torino, unde o treime din populatie este reprezentata de persoane venite din tara noastra.
In total, in Italia sunt aprope 60.000 de vranceni. In afara de "cizma" italica, vrancenii mai sunt plecati la munca in Spania, Anglia, Israel, Belgia si Germania. In total, circa 70.000 de urmasi ai Babei Vrancioaia sunt constructori in Italia sau capsunari in Spania.
Cei mai multi dintre vranceni au plecat in Italia la inceputul anilor '90. Urmare a masivei migratii catre Italia, in Focsani au crescut enorm preturile la apartamente, case si terenuri. Putini dintre cei plecati au intrat in afaceri la intoarcerea in Romania.
Spre deosebire de vrancenii plecati la munca in Spania, Italia sau Israel, care presteaza munci in genere necalificate sau brute, cei plecati in alte tari din Occident cum ar fi Anglia, Belgia, Olanda, Irlanda sau Germania au gasit de munca in domenii de varf.
In Botosani au ramas doar primarii...
Comuna botosaneana Dersca detine in continuare suprematia in ceea ce priveste numarul celor plecati in strainatate: peste 60% din comuna. Tinerii au plecat, si-au luat si copiii. "Au mai ramas primarul, politistul si bunicii, care asteapta sa-si vada copiii", spune comisarul-sef al Serviciului de Pasapoarte, Viorel Gaidur.
Zilnic sunt eliberate 150 de pasapoarte si majoritatea sunt pentru tinerii care pleaca pentru a-si gasi rostul in strainatate. Copiii lor poarta nume italienesti, inspirate din tara adoptiva.
"Toti vin acum de acolo cu certificate de nastere cu Alesio, Dimitrio, Simson, nume de astea straine, ca i-am intrebat de ce nu-i spune Alexandru sau Dumitru, ca e romanesc, si-mi spun ca asa le place, ca suna mai bine. Ii nasc si aici, si acolo, dar oricum aici vin cand trebuie sa-si faca actele", mai spune Gaidur.
Numarul celor plecati in strainatate la munca a crescut anul acesta cu cel putin 15% fata de anul trecut. Dupa comuna Dersca, in topul localitatilor cu cei mai multi oameni plecati peste hotare este municipiul resedinta de judet. Cele mai "colindate" tari sunt Italia, Spania, Grecia, dar si Irlanda sau Portugalia.
Daca barbatii muncesc mai ales in agricultura si constructii, femeile se multumesc sa faca menajul la familiile italienilor pentru 300 sau chiar 500 de euro pe luna.
O treime din nemteni, in UE
Dintr-un total de circa 554.000 de locuitori ai judetului Neamt, se estimeaza ca aproximativ o treime lucreaza in strainatate, gasindu-si de munca mai ales in Italia, Spania sau Germania. Multi sunt tineri iesiti de pe bancile scolilor sau facultatilor. Femeile sunt ingrijitoare pentru un batran sau pentru o familie.
Barbatii lucreaza in constructii, de multe ori fara forme legale, iar cei mai bine platiti dintre acestia sunt faiantarii, instalatorii si cei care fac decoratiuni interioare. Nu sunt putini nici cei care lucreaza in agricultura, fiind vestiti capsunarii din Spania si culegatorii de citrice. In Italia se poate castiga, de asemenea, din cresterea oilor pe pasuni alpine.
Primul val de imigranti din judetul Neamt a plecat din zona rurala foarte populata a vaii Siretului, in care se afla localitati catolice cu familii numeroase precum Sabaoani, Adjudeni sau Pildesti. Avand avantajul unei rude care si-a gasit deja un rost in strainatate, locuitorii tineri din aceste zone s-au tras unii pe altii in alte tari. Fenomenul s-a extins, in timp, in toate zonele judetului.
Numai din comuna Sabaoani ar fi plecat in strainatate circa 4.000 de localnici, conform estimarilor primarului. "Odinioara, comuna Sabaoani numara 13.000 de suflete. Dupa revolutie, peste 1.000 de oameni s-au stabilit in strainatate si, astfel, la ultimul recensamant au fost inregistrate 11.600 de persoane.
Dintre acestea, peste 4.000 lucreaza in prezent in Italia, Spania sau alte tari europene", a declarat Valeria Dascalu, primarul comunei Sabaoani.
Suceava creste datorita "italienilor"
Unul din 14 suceveni munceste in strainatate. Cel putin asa reiese in urma datelor avansate de inspectorul-sef al Inspectoratului Teritorial de Munca Suceava, Mihai Airinei, care a afirmat ca aproximativ 50.000 din cei peste 700.000 de locuitori ai judetului lucreaza dincolo de granitele tarii.
Acesta ar fi unul din motivele pentru care somajul nu este atat de ridicat, desi anul trecut au fost foarte multe disponibilizari ca urmare a restrangerii activitatii a zeci de agenti economici. Comuna Marginea este asemenea unui "Certeze" al judetului Suceava. Sute de tineri pleaca la munca peste hotare, de cele mai multe ori in Italia.
Chiar daca localitatea bucovineana, renumita pentru traditia obiectelor de ceramica, nu a fost saraca nici inainte de '90, un avant economic aproape fara precedent l-a adus tocmai plecarea masiva a tinerilor in strainatate, fenomen care este constant de ani de zile.
Casele cu mai multe niveluri, masinile bune si frumoase, familiile numeroase, precum si modul in care au reusit marginenii sa isi pastreze multe dintre traditii, in ciuda plecarii tinerilor in Occident, constituie motive de mandrie pentru localnici. Alte localitati care au prosperat tocmai datorita tinerilor plecati in Occident sunt Vicovu de Sus, Vicovu de Jos, Bilca, Bosanci, Ipotesti si Moara.
