"Gigi si Oana reprezinta asipratiile periferiei, sunt odraslele telenovelelor, stirilor Pro TV si emisiunilor ".

Daca si CV Tudor are nevoie de Oana Zavoranu ca antidot la Gigi Becali ne imaginam cum suna un discurs politic eficient pentru periferiile Romaniei.

Oana Zavoranu nu este doar o pereche de silicoane cum cu un umor crispat si misogin a expediat-o Mircea Geoana in derizoriu, este imaginea unor grupuri sociale emergente, ignorate pentru ca nu aveau nici identitate, nici optiuni politice.

In anii ‘90, mediul rural inclina decisiv balanta in favoarea partidului postcomunist PSD, in 2008 mahalaua, de la oras sau de la sat, poate modifica raporturile de forte pe o scena politica nestructurata.

Periferia difuza, saraca, delincventa arondata exclusiv Ministerului de Interne, strateg al operatiunilor "Luna" sau "Inapoi acasa", a erupt in spatiul public si asteapta un mesaj adecvat, legitimator si nu represiv.

Fara studii primare, fara vreo bucata de pamant la tara sau in lipsa calificarii profesionale, periferia este marea perdanta a tranzitiei.

Marginalizatii n-au plecat la capsuni sau in constructii in strainatate, unii mai norocosi presteaza munci necalificate si pe termen scurt, altii se aventureaza in centrul oraselor doar la furat ori cersit, traiesc de pe urma traficului de droguri sau femei, si-au creat reguli informale de convietuire care le subordoneaza pe cele ale statului.

Este societatea facuta vedeta de stirile de la ora cinci si de emisiunile de divertisment, cultivata pentru bizarerie si grotesc, cu o filosofie de viata asimilata din manele si telenovele si cu un orizont politic circumscris de OTV.

Nu poti amputa aceasta lume, nu o poti inchide pe toata in puscarie sau la dezintoxicare si, mai ales, nu dispare daca inchizi ochii, dimpotriva. O data facuta prezenta de televiziune, nu se lasa nici integrata - are orgoliul diferentei - si nici nu accepta sa se intoarca in anonimat.

Revolta din Ferentari, enclava Strehaia, glodul din Moroieni, adeziunea vedetei de telenovele la PRM sunt episoade care atrag atentia asupra aparitiei acestui nou tip de votant, creat de tranzitie si modelat cultural de manele si de televiziune.

Gigi si Oana sunt odraslele cuplului simbolic Adi Copilul Minune si Carmen Serban, al telenovelelor, al stirilor Pro TV si al emisiunilor "Ciao, Darwin!". El, prototipul smecherului ajuns sus care invinge dusmanii si arunca in stanga si-n dreapta cu bani, ea, frumoasa renegata de o mama hapsana, reusind pe cont propriu in viata personala si profesionala, in amor cu un "latino macho".

Periferia a iesit din starea amorfa si incearca sa se faca auzita si vazuta, inclusiv prin mijloace violente, ne spune un sondaj dat ieri publicitatii.

Gigi si Oana sunt raspunsurile, nu au nevoie de consultanti de imagine, de doctrine politice sau de sigle pentru a castiga voturi, sunt suficiente un buzunar pocnind de bani, o cruce solemna descrisa larg pe piept si o declaratie de dragoste pentru Dumnezeu si pentru tara.

Pentru voturile periferiei nu se lupta stanga cu mesaje egalitarist-integratoare, flower-power, ci dreapta, prin Partidul Noua Generatie si acum prin Partidul Romania Mare cu discursuri agitatorii, populiste, radicale, dar avand capacitate de mobilizare sociala. Prin dreapta extrema, periferia romaneasca se exprima politic.