Moscova a schimbat amenintarea nucleara cu santajul economic si cu exploatarea conflictelor din fostul spatiu sovietic.
O atmosfera de Razboi Rece a planat asupra summitului OSCE de la Bruxelles, unde s-au inmultit diferendele si discutiile tensionate dintre Rusia si numeroase alte delegatii. Statele Unite si Rusia s-au certat, practic, in legatura cu toate chestiunile pe care le-au abordat.
„Am ascultat ieri mai multe declaratii ministeriale care sustineau diverse pozitii si nu mai eram sigur ca ma aflu la Bruxelles, in 2006”, remarca presedintele in exercitiu al OSCE, belgianul Karel de Gucht, dupa cele doua zile ale summitului.
Una dintre cele mai acute divergente a pornit de la reafirmarea refuzului tarilor europene de a ratifica tratatul privind reducerea armelor conventionale in Europa atata vreme cat Rusia nu-si retrage trupele din Georgia si Republica Moldova, asa cum s-a angajat in 1999. Rusia a refuzat sa discute acest subiect, afirmand ca si-a respectat toate angajamentele luate.
In replica, delegatia rusa a anuntat ca Moscova va lua in calcul exercitarea dreptulul sau de veto impotriva independentei Kosovo.
Arme grele in arsenalul Moscovei
Atmosfera de conflict care a dominat summitul OSCE este o ilustrare sugestiva a pozitiilor divergente din ce in ce mai profunde care opun blocul european Rusiei. Daca pana acum cativa ani se zbatea in problemele dificile ale tranzitiei si conflictele politice interne, Rusia a invatat sa-si joace la maximum sansele de a se impune ca o putere economica si strategica pe plan international.
Usorul reviriment economic, politica externa concertata si ofensiva, resursele uriase sunt doar cateva dintre argumentele prin care Moscova transmite Occidentului ca va trebui sa-si regandeasca atitudinea fata de Rusia.
Pe masura ce NATO si UE se extind, Moscova se simte amenintata si incearca sa-si extinda influenta asupra tarilor din imediata vecinatate. Daca, in vremea Razboiului Rece, Moscova miza pe armamentul nuclear ori pe rolul de lider absolut al blocului comunist, in prezent, Kremlinul a ales sa joace cartea resurselor sale energetice folosind uneori metode deloc ortodoxe.
„Noua Europa”, mai intransigenta cu Rusia
Intransigenta in relatia cu Rusia, Polonia a blocat recentele discutii la nivelul UE privind reinnoirea acordurilor economice cu Moscova.
Varsovia a acceptat insa ieri reluarea negocierilor dintre UE si Rusia pe tema cooperarii energetice, in urma unei intalniri tripartite intre presedintele polonez Lech Kaczynski, cancelarul german Angela Merkel si presedintele francez Jacques Chirac, reuniune in care liderii german si francez au facut apel la partea poloneza sa nu blocheze negocierile cu Rusia, furnizor de importanta cruciala pentru UE.
In contrapartida, comisarul european pentru sanatate si protectia consumatorilor se va deplasa in curand la Moscova pentru a convinge autoritatile ruse sa ridice embargoul asupra importurilor de carne din Polonia.
Restrictia ar urma sa se extinda asupra tuturor importurilor de carne din UE de la 1 ianuarie, dupa integrarea Romaniei si Bulgariei, tari considerate, chipurile, nesigure din acest punct de vedere de Rusia si folosite abil ca instrumente de presiune la scara intregii Uniuni Europene.
Restrictiile privind importurile de carne nu sunt singurul obstacol ridicat de Kremlin in fata actiunilor unei Romanii cu aspiratii de actor regional racordat la interesele si valorile euroatlantice.
Avertizarile explicite adresate ieri de ministrul de externe Serghei Lavrov, care si-a exprimat preocuparea fata de declaratiile „neprietenoase” ale presedintelui Traian Basescu la adresa Rusiei, confirma intentia Rusiei de a „pune la colt” vechii sateliti care jeneaza interesele Kremlinului.
