Institutul Cultural Roman organizeaza vineri, 9 februarie, ora 18.00, o intalnire cu Herta Muller, poeta germana, de origine romana. Cu aceasta ocazie, Herta Muller va citi impreuna cu Nora Iuga poezii din volumul Im Haarknoten wohnt eine Dame / In coc locuieste o dama, volum aparut la Editura Vinea si tradus de Nora Iuga. Lectura va fi insotita de proiectii de colaje ale autoarei.
Herta Muller s-a nascut 1953 in Banatul romanesc. A studiat germanistica la Timisoara. A devenit membru al grupului Aktionsgruppe Banat (Grupul de Actiune Banat), constituit din tineri autori germani de origine romana, printre care Wiliam Totok, Rolf Bossert, Richard Wagner, Ernest Wichner. Dupa terminarea studiilor a lucrat ca traducatoare intr-o fabrica de constructii de masini.
A fost data afara din serviciu ca urmare a refuzului de a colabora cu Securitatea.
In Romania i-au aparut in acea perioada doua volume de povestiri, "Niederungen" (1982) si "Druckender Tango" (1984). Dupa ani de represalii politice si teroare psihica din partea Securitatii si interdictia de a mai publica, Herta Muller a emigrat in 1987 in Germania, in prezent locuind la Berlin.
Dupa emigrare a publicat peste 20 de volume. Este considerata unul dintre cei mai importanti scriitori de limba germana si a fost recompensata cu premiile literare ale oraselor Graz si Bremen, cel al Fundatiei Konrad Adenauer si premiul Franz Kafka.
A fost de propusa de doua ori la Premiul Nobel pentru Literatura. Volumul Herztier (aparut in limba romana in 2006 la Editura Polirom cu titlul Animalul inimii in traducerea Norei Iuga) a fost distins cu Premiul International IMPAC Dublin Literary Award pentru cea mai buna carte a unui autor strain.
In limba romana au mai aparut Regele se-nclina si ucide (Editura Polirom 2005, traducere si note de Al. Sahighian), Este sau nu este Ion (Editura Polirom 2005; poezii scrise direct in romaneste).
Literatura si angajamentul curajos pentru respectarea drepturilor omului, pentru libertate si democratie, pentru clarificarea trecutului dictatorial, atat cel comunist cat si cel fascist, ii confera Hertei Muller un loc important in constiinta europeana.
