Toti venim din strainatate imbatati de spiritul civilizatiei occidentale, ne lamentam ca nu traim si noi intr-o tara normala, amintind, cu dispret superior, ca romanii sunt mitocani si pungasi incurabili, ca nu sunt in stare sa respecte normele de civilizatie decat atunci cand pleaca afara. Dupa 100 de ani de la primele scrieri despre caracterul romanilor, suntem tot mitocani. Acum asteptam salvarea de la UE.
Suntem nesimtiti, nervosi, agresivi, artagosi, dar le punem pe toate pe seama stresului. El si viata asta, care pare o tranzitie fara sfarsit, sunt de vina, carevasazica, pentru lipsa de respect, marlania la volan, viclenia cu care „ne descurcam in viata” si tot setul de „valori” ce ne calauzeste prin Romania moderna.
Ne lovim zilnic de toate astea, in tramvai, pe sosele, la ghiseele institutiilor publice, in spitale, ba le vedem si la televizor.
Ne place sa credem ca nu suntem de vina, ca totul este din cauza mostenirii comunismului, ca azi nu se mai face scoala ca altadata, ca nimic nu mai e cum a fost si ca tanara generatie a luat-o razna deoarece familia in sine se afla in criza, iar modelele publice sunt de fapt antimodele.
Speranta nu se intrevede nicaieri si nu gasim resorturi nici in noi insine sa fim mai buni, pentru ca „in lumea de azi, daca esti bun, esti prost!”.
Singura solutie la indemana in ultima vreme pare emigrarea, pentru ca nici celebra formula de refulare „m-am saturat de Romania!” nu ne mai ofera vreo satisfactie.
Cine sa fie de vina pentru lipsa de caracter a romanilor si ce ne facem totusi ca s-o corijam, la 100 de ani de la aparitia primelor scrieri care ne-au „prins” slabiciunile?
Viciati de turci si comunisti
Chiar daca pare un atribut al secolului vitezei, criza morala a romanilor nu s-a nascut ieri, ci are radacini vechi in istorie.
Dovada stau Memoriile Regelui Carol I, un german care s-a chinuit, uneori exasperat, sa-i civilizeze pe latinii de la portile Orientului, precum si doua scrieri ce poarta acelasi titlu, publicate in 1907 si 1930: „Despre psihologia poporului roman”.
„Lenea si trandavia”, influente orientale
Primul care si-a pus problema a fost sociologul Dumitru Draghicescu, care a gasit in lipsa de caracter a romanilor influente orientale: „Factorii cei mai insemnati ai acestei atmosfere morale: lenevia spiritului, nepasarea, trandavia corpului, pasiunile lascive, coruptia si taraganarea in afaceri, neincrederea in sine, pasivitatea, resemnarea...”, scria Draghicescu, la 1907.
