Primăria Sectorului 3 vrea să reamenajeze Splaiul Unirii și malurile râului Dâmbovița, pe o lungime de circa 2 kilometri, în zona Mărășești – Timpuri Noi – Mihai Bravu. Malurile apei ar urma să fie înverzite cu grădini verticale și să fie construite 6 poduri pietonale astfel încât să se poată ajunge mai ușor dintr-o parte în alta, potrivit proiectului care a câștigat concursul de soluții organizat de Ordinul Arhitecților din România la solicitarea Primăriei Sectorului 3.

Reamenajare DambovitaFoto: PATRULIUS ȘI ASOCIAȚII

Contactat de HotNews.ro, Primarul Sectorului 3 Robert Negoiță, a susținut că lucrările vor începe imediat ce se vor obține avizele necesare, iar costurile vor fi ”mici” deoarece podurile vor fi făcute din prefabricate de beton, în fabrica Primăriei.

Până acum au fost cel puțin 3 proiecte de reamenajare a malurilor Dâmboviței, de la jardinierele cu ventilator propuse de Sorin Oprescu, până la un traseu verde care integra toate institutiile publice și de învățământ, însă toate s-au împotmolit.

Cuva râului este la Apele Române, iar trotuarele de pe margine sunt o parte la Sectorul 3, o parte la Sectorul 4, iar de gardul de pe margine și de canalul colector se ocupă Primăria Capitalei.

Concursului Internațional de soluții „Reabilitarea și reactivarea Splaiului Unirii în zona Mărășești – Timpuri Noi – Mihai Bravu - RECLAIMING THE RIVER” a fost câștigat de biroul de arhitectură PATRULIUS ȘI ASOCIAȚII SRL.

”Astăzi, râul Dâmbovița este departe de potențialul său, acela de a crește calitatea vieții bucureștenilor. Este mai mult un despărțitor pentru benzile de circulație un râu, nu prezintă interes pentru pietoni și nu găzduiește niciun fel de activități urbane. Abordarea noastră pentru soluționarea acestor probleme este următoarea: Maximizarea numărului de conexiuni pietonale între cele două maluri; 2. Să facem mai atractiv malul de râu din beton; 3. Să folosim cele două intervenții destul de minimaliste ca un catalizator pentru viitoarele dezvoltări „verzi”. Locuitorii din București au nevoie de un oraș prietenos pentru pietoni, unde să fie încurajată utilizarea bicicletelor și a micilor vehicule electrice individuale. Scoaterea oamenilor din mașinile lor se va întâmpla numai atunci când orașul va oferi alternative solide” , se arată în descrierea proiectului câștigător.

Pe larg, proiectul propune construirea a 6 poduri pietonale care vor conecta cartierele de pe cele două maluri ale Dâmboviței și care pot găzdui diferite evenimente.

”Am ales o serie de locuri în care podurile pietonale vor conecta străzile esențiale din ambele părți ale cheiului. Scurtarea traseelor ​​pietonale cu 10-20 de minute va genera un beneficiu autentic pe termen lung pentru cartierele din vecinătate. Cu toate acestea, nu este suficient să construim aceste poduri doar pentru mobilitate: unele dintre ele pot și ar trebui să devină spații publice urbane deasupra apei. Astfel de zone pot găzdui mici evenimente (concerte, piețe de vechituri, evenimente street food etc.), sporturi în aer liber și oferă panorame surprinzătoare ale orașului. Mai mult, acestea acționează ca mici centre urbane, în special în acele cartiere care nu au astfel de spații și cu siguranță au nevoie de ele”, au explicat proiectanții.

Transformarea râului într-o grădină este a doua provocare.

”Malurile râului au acum caracterul unui canal de ape uzate. Propunerea noastră este de a instala plantele submersibile și plante acvatice de-a lungul malurilor. În acest fel, plantele sunt ferite de fluctuația înălțimii apei și chiar beneficiază de aceasta. Pe lângă avantajele mobilității și creșterea diversității spațiului urban, râul în sine va deveni un parc liniar, atrăgând oamenii să petreacă timp în această zonă”, se mai arată în descriere.

Oana Moga, unul dintre arhitecții care au lucrat la elaborarea proiectului, spune că soluția s-a născut din situația actuală, din faptul că zona nu este accesibilă pentru pietoni, iar aceștia trebuie să ia autobuzul sau mașina personală pentru a ajunge dintr-o parte în alta.

”În primul rând ne-am uitat la accesibilitatea pe care o au oamenii acum, și asta este valabil pe tot parcursul Dâmboviței, ești obligat practic să iei transportul în comun sau să folosești mașina chiar și pentru drumuri care într-un oraș sănătos nu ar necesita acest lucru. Din păcate treaba asta se întâmplă pentru că nu ai suficiente poduri pietonale. Momentan, Bucureștiul nu favorizează pietonul din păcate. Aceasta a fost pentru noi prima și cea mai logică direcție, aceea de a vedea unde putem să punem aceste legături, ce vrem să unim și cum ne imaginăm dezvoltându-se zona. Poți, evident, să faci o legătură pietonală, ai făcut o scurtătură, ai rezolvat o problemă, dar de fapt, pentru că faci efortul de a crea acea legătură, poți să faci un pas mai departe și să gândești în așa fel totul încât oamenii să poată să desfășoare diverse activități acolo. Făcând acest lucru, intrăm în a doua problemă a Bucureștiului, că nu are suficiente spații urbane de calitate. Dacă vrei să ieși să te plimbi, ai un petic de verdeață în fața blocului și eventual trebuie să iei autobuzul până în parc”, a explicat Oana Moga pentru HotNews.ro.

Primarul Robert Negoiță spune că Dâmbovița este la Apele Române, iar lucrarea va începe atunci când vor fi obținute toate avizele.

”Dâmbovița este la Apele Române, trebuie să ne și lase să facem treabă. Depindem de ei, dar asta nu însemnă că stă lumea în loc că sunt ei încremeniți în timp. Lucrările vor începe când avem avizele necesare fiindcă avem experiență deja. Avizele au durat aproape un an de zile, lucrarea în sine a durat două luni de când au început până s-a circulat pe pod, pod carosabil, 4 benzi. Nu știu cât costă, dar va fi ieftin. Proiectul câștigător este de maxim bun-simț, cu terasamente, cu poduri pietonale. Le facem din prefabricate. Durează o lună de zile să facem matrițele, apoi le turnăm la noi în fabrică imediat”, a declarat Negoiță pentru HotNews.ro.

Date despre concursul de soluții

În concurs s-au înscris 12 proiecte. Unul dintre ele a fost primit după termenul limită de predare și a fost respins, astfel că au rămas 11.

Juriul a fost compus din: arh. Jette Cathrin Hopp, peisagist Victor Dijkshoorn, arh. Marius Cătălin Moga, peisagist Elisabeta Dobrescu, arh. Mihai Vărzan. Membri supleanți: arh. Alexandru Axinte.

  • PREMIUL I - SC PATRULIUS ȘI ASOCIAȚII SRL - contractul de proiectare cu valoare estimată la nivelul sumei de 180.000 RON, fără TVA
  • Autori principali: Arh. Oana MOGA, Arh. Jacqueline CUZINO, Arh. Șerban PATRULIUS
  • Coautori: Ing. Peisagist Alexandru BALAȘ , Arh. Cristina MARCU
  • Colaboratori arhitectură: Arh. Cristina DINU, Arh. Alexandra PISLARU, Arh. Nicoara STOENESCU, Toma ARANGHELOVICI, Andreea STANCIU, Andarda VIJAICA

  • PREMIUL II – S.C. BAZA. Deschidem orașul SRL în parteneriat cu INTERSCALAR V.O.F., Olanda, reprezentant Claudiu FORGACI, coautori - 33.613,44 RON
  • Autori principali: Emilia Maria Duda
  • Coautori: Matei Bogoescu, Dragoș Dordea, Claudiu Forgaci, Teodora Ganea, Ana Dincă, Zenaida Elena Florea, Andrei Cumpănășoiu
  • Colaboratori arhitectură: Anca Ioana Forgaci, Judit Taraba

  • PREMIUL III – SC ART TEST DESIGN SRL - 18.907,56 RON
  • Autor principal: ION JUSTIN BARONCEA
  • Coautori: CRISTINA GINARA, IOANA NANIS, ALEXANDRU IVANOF
  • Colaboratori arhitectură: ANDREI ANGELESCU, EMANUEL BIRTEA, IULIA PANAIT, ALEXANDRU VOICU