​​DEZBATERE PUBLICA Are nevoie Bucurestiul de un pasaj rutier subteran de 18 milioane de euro la Piata Presei Libere?

de Catiusa Ivanov     HotNews.ro
Luni, 8 iulie 2013, 17:32 Actualitate | Administratie Locala


Pasaj Piata Presei
Foto: DSBA
Primaria Capitalei a pus in dezbatere publica Planul Urbanistic Zonal care stabileste cum va arata pasajul rutier subteran de la Piata Presei Libere. Potrivit documentului, pasajul se va realiza pe un singur sens - dinspre DN1 spre Soseaua Kiseleff. Mai exact, pasajul va intra in subteran de pe Soseaua Bucuresti-Ploiesti, dupa Fantana Miorita, va trece pe sub Piata Presei Libere unde se va bifurca si va iesi pe Soseaua Kiseleff, in zona strandului Tineretului, si pe bd. Marasti imediat dupa cele doua turnuri gemene de la Piata Presei. Pentru acest pasaj Primaria Capitalei ar urma sa plateasca 18 milioane de euro. In plus, municipalitatea doreste sa construiasca si un pasaj subteran pentru pietoni. Societatea civila se opune realizarii pasajului rutier pe motiv ca distruge bd. Kiseleff. Dupa finalizarea dezbaterii publice, planul urbanistic urmeaza sa fie supus la vot in Consiliul General al Municipiului Bucuresti.


documente
"Zona Pietei Presei Libere, datorita convergentei unor fluxuri importante de vehicule si pietoni si a unor linii de transport public se numara printre zonele unde se manifesta disfunctii majore. Avand in vedere concluziile studiului de circulatie se propune realizarea unui complex subteran compus din pasaj rutier pe relatia Soseaua Bucuresti-Ploiesti-Bd. Kiseleff cu ramificatie pe Bd. Marasti(Piata Montreal) si pasaj pietonal cu rol de nod intermodal de transport public. Pasajul pietonal va realiza subtraversarea pietei pe orice directie si va asigura legatura dintre statiile de transport public de suprafata cu statia magistralei 6 de metrou", se arata in expunerea de motive a proiectului.

Potrivit municipalitatii, prin realizarea acestui proiect se asigura imbunatatirea infrastructurii, reabilitarea si marirea capacitatilor retelelor publice edilitare, cresterea performantei transportului public. "Se urmareste totodata realizarea unor spatii publice de calitate corespunzator dimensionate pentru deservirea fluxurilor pietonale", se mai arata in expunerea de motive a proiectului.

Primarul general al Capitalei, Sorin Oprescu, a declarat in mai multe randuri ca lucrarile la Pasajul de la Piata Presei vor incepe in acest an, in buget fiind prevazuti 15 milioane de lei din cei 18 milioane de euro cat costa lucrarea.


Primaria Capitalei a facut deja licitatie pentru construirea Pasajului rutier de la Casa Presei, contractul in valoare de circa 18 milioane de euro fiind atribuit consortiului SC Apolodor Demolari, Eurovia Construct International, TEHCON & Edilitare si Infrastructura si SC Consitrans SRL, pe 8 mai 2011.

Filiala Bucuresti a Ordinului Arhitectilor a cerut Ministerului Culturii, in 2011, clasarea bulevardelor Kiseleff si Aviatorilor ca monumente istorice. Cererea a fost respinsa, ministerul aproband doar construirea celor doua pasaje subterane de la Piata Charles de Gaulle si Piata Presei Libere. Daca Ministerul Culturii ar fi aprobat clasarea celor doua bulevarde, construirea pasajelor nu ar mai fi fost posibila.

Mai multi arhitecti si ONG-isti s-au opus de-a lungul timpului construirii celor doua pasaje:


Andrei Pippidi, istoric si membru in Comisia Nationala a Monumentelor Istorice: "In momentul acesta inteleg ca problema este cum se vor face aceste pasaje. Este dupa parerea mea o pozitie gresita. Ele nu trebuie facute pentru nimic in lume. Este unul dintre putinele colturi ale orasului care ramasese relativ neatins. Eu sunt primul care isi recunoaste o vina, deoarece atunci cand a venit domnul primar general  la CNMI si ne-a implorat sa inlocuim caldaramul cu asfalt, am crezut ca se poate face aceasta concesie, pe care o regret. Dar, in orice caz, am putut vedea adevarul zicalei, ca daca dai un deget, ti se ia pe urma mana intreaga. Consider ca este gresit ca cele doua pasaje sa fie amplasate acolo, deoarece aceasta scobire de cartita fie sub cursul principal al strazii, fie sub vegetatia de pe margine va distruge peisajul. Nu se mai poate reface pe urma. Este o iluzie sau o ipocrizie sa ni se spuna ca dupa cateva luni, un an, se acopera, se pune la loc, si parca nu ar fi fost. Nu ne mai putem lasa pacaliti".

Mircea Ochinciuc, presedintele filialei Bucuresti a Ordinului Arhitectilor din Romania: "Aceste pasaje vor mari accesibilitatea si viteza de deplasare a automobilelor catre centrul Bucurestiului, insa cu pretul distrugerii unor ample zone verzi, de promenada si de socializare din aceste bulevarde, care ii dau o valoare urbanistica si arhitecturala de necontestat. Decizia ministrului Culturii este lipsita de orice argument stiintific si ma conduce la concluzia ca Ministerul Culturii nu protejeaza, asa cum s-ar cuveni, valorile si patrimoniul acestui oras".

Dan Marin, membru in Comisia Tehnica de Urbanism de pe langa Primaria Capitalei:
"Nimeni nu-si pune problema sa faca pasaje subterane pe Champs Elysee. Orasul inseamna mai mult decit semafoare, borduri si pasaje denivelate".

Roxana Wring, presedinta Asociatiei PRODOMO:
"Noi am facut deja numeroase sesizari, am informat si riveranii, am raspandit si fluturasi. Riveranii, cei cu care am vorbit, sunt impotriva acestor pasaje pentru ca vor modifica substantial caracterul de promenada al celor doua bulevarde. Parerea noastra este ca va fi un atentat la patrimoniul Bucurestiului, un masacru. Se va distruge spatiul verde, se va distruge aspectul transversal al bulevardelor. Bucurestiul are doua bulevarde de promenada: Kiseleff si Aviatorilor. Aceste doua pasaje le vor distruge".



Istoria bulevardului Kiseleff


- primele referiri la Soseaua Kiseleff apar in secolul XVIII cand drumul purta numele de Aleea Baneasa;

- Aleea Baneasa s-a dezvoltat in prelungirea Caii Victoriei, fostul Pod al Mogosoaiei, inaugurat la sfarsitul secolului al XVIII-lea  si care facea legatura intre palatul lui Constantin Brancoveanu, plasat in vecinatatea Pietei Unirii si resedinta sa extraurbana de la Mogosoaia;

- prima mentionare a lucrarilor de amenajare ale traseului soselei Kiseleff a fost facuta, in scris, in 1833. "In data de 2 martie a acestui an, marele vornic Grigore Filipescu raporta generalului Kiseleff faptul ca „s-a savarsit aleaua cea mare din Capul Soselei Podului Mogosoii pana la Baneasca, remaind cusur numai asternerea cu nisip si rasadirea copacilor de pe laturi, care si acestea au inceput a se lucra”. Aceasta afirmatie se pare ca a fost facuta insa fara o acoperire reala, in perioada ulterioara, pana tarziu spre mijlocul secolului al XIX-lea, amenajarile facute in timpul lui Nicolae Mavrogheni la sfarsitul secolului al XVIII-lea, ramanand neschimbate. Spre 1840, lucrarile de amenajare ale soselei incepute in 1832, erau inca neterminate", se arata in studiul istoric facut de Nicolae Lascu pentru clasarera bd. Kiseleff.

- la inceputul anilor ’40 ai secolului al XIX-lea Adunarea Obsteasca si domnitorul Bibescu hotarau, prin adoptarea unei legi, sa ridice o statuie dedicata generalului P. D. Kiseleff, pe locul fostului Teatru National de pe Podul Mogosoaiei, ca semn de recunostinta pentru beneficiile aduse tarii, in perioada guvernoratului sau. Kiseleff a refuzat insa aceasta onoare, propunand in loc realizarea unei „lucrari de folos obstesc”. "Probabil urmand dorinta fostului guvernator, domnitorul Gheorghe Bibescu initia inceperea in apropierea viitoarei pieti a Victoriei, de o parte si de alta a aleii de promenada, trasarea unui parc conceput si realizat de peisagistul de origine germana Karl Friedrich Wilhelm Meyer (1814-1852). Contractul pentru amenajarea gradinii fusese semnat cu Meyer in decembrie 1844, planurile fiind gata in anul urmator, cand a fost inceputa si executia lucrarilor. (...) Probabil din aceasta perioada se pastreaza si proiectul nedatat, semnat de inginerul topograf A. Zane, care include organizarea unui prim tronson al soselei. (...) La acest moment plantatiile nu erau inca realizate (cu toate ca inceperea plantarii de arbori fusese anuntata in „Buletin, gazeta oficiala” in luna aprilie 1844), caci in partea de jos a planului se pastreaza calculul numarului de salcami care urmau sa fie rasaditi. La 1843 nu „erau de pastrat decat santurile si soseaua din mijloc, intre statia de trasuri initiala si cea finala, aflate la 600 de stanjeni una de cealalta (aproximativ 200 m)", scrie in studiul istoric facut de Nicolae Lascu.

- extinderea traseului soselei Kiseleff spre nord a continuat imediat dupa 1860. "In planurile ridicate la inceputul anilor ’90 ai secolului al XIX-lea, soseaua Kiseleff apare figurata in aceeasi maniera ca in planurile anterioare, rondul al II-lea, unde urma sa fie construit Arcul de Triumf, precum si imprejurimile acestuia fiind configurate abia in a doua jumatate a ultimei decade a secolului al XIX-lea. In aceasta etapa, soseaua era formata dintr-un drum central destinat trasurilor, completat de doua alei pe fiecare latura – pe partea dreapta era o alee pentru pietoni si una pentru calareti, in timp ce pe partea stanga era prevazuta o alee pentru pietoni si una pentru biciclisti", se arata in studiul facut de Nicolae Lascu.

- Arcul de Triumf a fost inaugurat in 1922. "In ziua finalizarii Primului Razboi Mondial, armatele romana si franceza, in frunte cu regele Ferdinand I si generalul Berthelot, si-au facut intrarea in Capitala. Ocazia a reprezentat unul dintre prilejurile de construire si amenajare a unor scenografii menite sa puna in evidenta importanta momentului. Actiunile de acest fel au continuat si in anii urmatori sub coordonarea „Comisiunii pentru Organizarea Serbarilor incoronarei”, organism creat in 1920 in scopul pregatirii festivitatilor care urmau sa aiba loc in 1922. Comisia hotara ridicarea a doua monumente comemorative:„Catedrala Reintregirii Neamului” de la Alba Iulia si Arcul de Triumf din Bucuresti. Catedrala urma sa adaposteasca slujba incoronarii, iar Arcul, urma sa creeze scenografia pentru intrarea triumfala in capitala tarii a primului rege al Romaniei intregite. Prin „Conventiunea” incheiata la 17 martie 1921, elaborarea proiectelor si conducerea lucrarilor Arcului de Triumf au fost incredintate, fara un concurs prealabil, arhitectului Petre Antonescu. Actiunile declansate au facut obiectul preocuparilor guvernamentale, construirea celor doua monumente fiind coordonata de primul ministru de atunci – generalul Averescu si de ministrul de razboi generalul Ion Rascanu. Lucrarile au fost executate de „intreprinderile Generale Technice Inginer Tiberiu Eremie” si au costat in jur de 3 milioane de lei. in 1921 se stabilise turnarea fundatiilor si ridicarea scheletului structural din beton armat, urmand ca inchiderile (cu exceptia bazei unde fusese utilizat granit de Deva) sa fie realizate din materiale cu un grad limitat de rezistenta in timp. Arcul de triumf a fost inaugurat in dimineata zilei de 16 octombrie 1922, a doua zi dupa incoronarea de la Alba Iulia. Avand o silueta diferita de cea a constructiei care se pastreaza in prezent, Arcul de Triumf inaugurat in 1922 (plansa 16) era rezultatul contributiei mai multor artisti de marca ai momentului. Astfel pe langa contributia arhitectului Petre Antonescu, autor al proiectului, au mai fost implicati o serie de artisti plastici care au realizat decorul sculptat. Acestia au fost sculptorii Storck, Matauanu, Medrea, Paciurea, Spaethe, Severin, Iordanescu si Jalea", scrie in studiul istoric realizat de Nicolae Lascu. Dupa prima iarna, constructia s-a degradat vizibil. Lucrarile de reabilitare au fost incepute si finalizate in 1936.

- modernizarea tronsonului cuprins intre rondul al III-lea din vecinatatea fantanei Miorita, a fost intreprinsa in a doua jumatate a deceniului al patrulea al secolului al XX-lea, inaugurarea acestuia fiind facuta la 13 iulie 1939.

- "in perioada care a urmat celui de-al Doilea Razboi Mondial interesul pentru aceasta zona a fost mult diminuat: “gradina Kiseleff a capatat aspectul unui parc natural, salbaticit, pe care trecatorul il crede ramasita unei vechi paduri, fara sa banuiasca inceputurile sale reale din 1843-45 intr-o campie stearpa si mocirloasa”. Cu toate acestea zona adiacenta traseului carosabil a continuat sa suscite atentia, ramanand un reper urban important. Pastrarea pana in prezent a caracteristicilor definitorii ale zonei, au contribuit in mare parte la mentinerea interesului autoritatilor privind reabilitarea zonei", termina istoria bulevardului, Nicolae Lascu.


Citeste si:







Citeste doar ceea ce merita. Urmareste-ne si pe Facebook si Instagram.

















7125 vizualizari

  • +23 (31 voturi)    
    categoric NU! (Luni, 8 iulie 2013, 18:10)

    Motanul_incaltat [utilizator]

    1.Nu are nici o logica sa faci un pasaj care sa duca traficul catre urmatoarea intersectie (Arcul de Triumf).
    2.Nu este una dintre zonele unde au loc blocaje serioase. Doar in orele de varf prinzi peste 5 minute la semafor.
    3.Nu se justifica costurile si deranjul provocat de un asemenea santier. Stim foarte bine cu cine avem de a face si ne asteapta minim 2 ani de santier cu mizerie si blocaje.
    • +6 (10 voturi)    
      comentariu excelent (Marţi, 9 iulie 2013, 10:24)

      be_real [utilizator] i-a raspuns lui Motanul_incaltat

      Decat sa faca pasajul asta mai bine ar aloca niste bani si ar face magistrala de metrou care sa lege Baneasa de Piata presei si Gara de Nord sau Victoriei.
      In Baneasa si Otopeni sunt destui oameni care ar prefera sa mearga cu metroul pentru a evita traficul, in conditiile in care autobuzul nu e cel mai viabil mijloc de transport pentru ca se blocheaza la Arcul de triumf, Aviatorilor, etc
      Sunt sigur ca metroul ar reduce traficul pe zona respectiva cu un procent destul de consistent.
      • +3 (3 voturi)    
        Tramvai rapid (Miercuri, 10 iulie 2013, 12:21)

        Kap [utilizator] i-a raspuns lui be_real

        Catre marginile Bucurestiului s-ar putea dezvolta linii de tramvai gen 41.Cu statii rare si tramvaie la interval fix, ar putea folosi infrastructura CFR abandonata si ar circula rapid datorita caii de rulare separata.Mie unul mi se pare cel mai eficient si ieftin transport ca solutie la zonele adiacente centurii.
        Cit despre pasaj la Piata Presei, e aiurea, nu rezolva mare lucru, mai degraba s-ar finaliza centura nord.
    • +12 (12 voturi)    
      Asta nu rezolva (Marţi, 9 iulie 2013, 10:27)

      Connye [utilizator] i-a raspuns lui Motanul_incaltat

      Solutia e mai degraba o sosea de centura adevarata, pasaje peste aceasta plus alte cai de acces majore in oras.
    • +1 (1 vot)    
      Doi ani?! (Miercuri, 10 iulie 2013, 13:59)

      gradu [utilizator] i-a raspuns lui Motanul_incaltat

      Esti optimist! Lui i-a luat doi ani sa refaca o linie de tramvai pe str.Liviu Rebreanu, pe lungimea a trei statii.
  • +14 (22 voturi)    
    Desigur (Luni, 8 iulie 2013, 18:47)

    Teri [utilizator]

    Exact un astfel de pasaj mai lipseste Bucurestiului, in rest le are pe toate. Plus ca-i ieftin ca braga.
    • -9 (17 voturi)    
      S-a facut licitatia, (Marţi, 9 iulie 2013, 6:31)

      Stepanida [utilizator] i-a raspuns lui Teri

      banii sunt alocati, nu se mai poate da inapoi. Arhitectii le stiu pe ale lor, nimic de zis, dar traficul bucurestean este responsabilitatea lui Sorin Oprescu.
      • -6 (14 voturi)    
        Societatea civila (Marţi, 9 iulie 2013, 7:21)

        kiki_best [utilizator] i-a raspuns lui Stepanida

        nu incaseaza injuraturile soferilor bucuresteni. E foarte simplu si comod sa stai la umbra unui ONG si sa critici ce face sau ce nu face Sorin Oprescu. Cate proiecte in folosul comunitatii, adica fara plata, au executat arhitectii din OAR?
        • +5 (9 voturi)    
          Postacii de serviciu... (Marţi, 9 iulie 2013, 10:17)

          EuSiCuMine [utilizator] i-a raspuns lui kiki_best

          ...stephaniada, kiki_best, arakis, woland66. Mai rasfirati baieti, mai rasfirati.
          Vi se pare ca OAR strange taxe si impozite de la bucuresteni? Oprescu e primar si gestioneaza un buget de un miliard de euro din banii contribuabilului, inclusiv al ONG-istilor. Bine gestioneaza e un mod de a zice... il praduieste si el cum poate.
          Sa faca metrou...un metrou poate transporta sute de persoane o data, un atomobil transporta in medie 1-2 persoane. Un metrou este de asemenea mai putin poluant... nu functioneaza benzina sau morotina. Sa creeze alternative viabile si afidabile la mersul cu automobilul si lumea le va folosi. Altfel, poluarea doctorului Oprescu ne va sufoca pe toti in orasul asta.
          • +1 (5 voturi)    
            Metroul, mai precis (Marţi, 9 iulie 2013, 10:48)

            milosh [utilizator] i-a raspuns lui EuSiCuMine

            constructia de noi magistrale tin de ministerul de resort. Asa a fost de la inceput,adica din 1979. Foarte interesant de aflat cum de nu s-a reusit, in 2011, clasarea celor doua bulevarde ca monumente istorice. Grava scapare a amicilor maghiari ai PDL, in 2011 cultura romana era dirijata de un veterinar maghiar. Nu-i nici o paguba, Hunor nu cunoaste prea bine limba romana si asta e de folos acum unui proiect al municipalitatii bucurestene. Iar OAR a avut mereu de contestat cand a fost vorba de un proiect al lui Sorin Oprescu, m-as fi mirat sa taca acum.
            • +4 (4 voturi)    
              Anca Boagiu (Marţi, 9 iulie 2013, 16:09)

              EuSiCuMine [utilizator] i-a raspuns lui milosh

              s-a oferit sa treaca metroul la primaria Bucuresti si Oprescu nu a vrut. Daca l-ar fi interesat sa faca metrou pentru bucuresteni, sunt sigur ca ar putea sa obtina metroul si acum. Insa nu vrea. El vrea trafic cu automobilul, poluare, defrisari, distrugeri de zone protejate, ca doar e om fin, medic si profesor universitar.
              OAR a contestat toate matrapazlacurile lui Oprescu si pe buna dreptate... in urbanismul practicat in orasele vest europene nu se incurajeaza traficul cu automobilul in oras. Daca esti asa de atasat de Oprescu, poate ne spui si noua unde au disparut cele 14 milioane de dolari bagati in piste de biciclete la pret de 150000-250000 euro pe km?
          • -1 (3 voturi)    
            Arhitectii si samsarii (Marţi, 9 iulie 2013, 12:33)

            arakis [utilizator] i-a raspuns lui EuSiCuMine

            de terenuri au scopuri comune , iar problema lor nu este daca Sorin Oprescu face un pasaj sau doua in zona., ci valoarea de piata a terenurilor.
      • +5 (5 voturi)    
        prostie (Marţi, 9 iulie 2013, 14:06)

        Augutini [utilizator] i-a raspuns lui Stepanida

        Cel mai bun argument, prietene: daca tot am inceput sa facem o prostie, mergem cu ea pana la capat, de ce sa ne trezim.
    • +2 (2 voturi)    
      ieri m-am plimbat pe autostrăzile suspendate (Miercuri, 10 iulie 2013, 1:20)

      visio [utilizator] i-a raspuns lui Teri

      ale bucureștenilor; m-am plimbat până dimineață, când m-am trezit...
  • +15 (25 voturi)    
    Iresponsabilul si coruptul Oprescu! (Luni, 8 iulie 2013, 20:05)

    EuSiCuMine [utilizator]

    Plansele nu prea au legatura cu avizele. Se precizeaza atat in regulemantul local de urbanism cat si in avizul de la ministerul dezvoltarii ca:
    - (Regulament local urbanism, pdf pg. 20, traseu pietonal si auto): se pastreaza traseele actuale si se adauga urmatoarele elemente: pasaj rutier subteran, pasaj pietonal subteran, nod intermodal, magistrala metrou;
    - (pdf, pg23) Se va pastra actualul profil transversal al soselei Kiseleff incepand cu zona Pietei Presei Libere, dupa cum urmeaza:..

    Pe plansa se la pagina 43 lucrurile arata un pic diferit. Astfel trotuarul este mutat de la limita strazii in spatele perdelei verzi (ce mai ramane din ea) si chiar dincolo de rampa de acces in pasajul rutier. De ce nu se respecta prevederile de mai sus. Ce se va intampla cu actualul trotuar afla tla limita Soselei Kiseleff, simteric cu cel de pa parte cu parcul Herastrau?
    De asemenea, pentru accesul in pasajul pietonal de pe Soseaua Kiseleff, dupa iesirea din pasajul rutier, o parte din spatiul verde este distrus pentru efectuarea acestui acces. Cum este pastrata “plantatia inalta de fundal din spatele circulatiei pietonale” (conform aviz ministerul dezvoltarii) in acest caz? De ce trebuia sa se defriseze zona?
    Se va defrisa din zona verde de langa Soseaua Bucuresti-Ploiesti pentru realizarea rampei de acces. Conform planselor aleea pietonala de pe partea cu rampa de acces in pasajul rutier pe Soseaua Bucuresti-Ploiesti va fi mutata in spatele rampei, langa aceasta. Nu stiu ce se va intampla cu actuala alee de la limita strazii. Probabil ca hectare intregi din spatiul verde vor fi defrisate.
    Dar oare cate hactare de spatiu verde vor fi defrisate in total pentru realizarea acestui pasaj?
    In orasele vest Europene (ex. Londra) s-a renuntat de mult la astfel de pasaje.
    Treziti-va bucuresteni si aveti grija pe cine votati pe viitor!
    • +1 (1 vot)    
      hai mă că ești rău (Miercuri, 10 iulie 2013, 12:43)

      visio [utilizator] i-a raspuns lui EuSiCuMine

      vine unul și le promite, bucureștenilor, autostrăzi suspendate și ei votează frenetic; același tip le spune că în curând nu vor mai fi obligați să achite factura pentru utilități și bucureștenii sunt în extaz; la alegerile următoare, Oprescu le va promte că nu vor mai trebui să muncească; să vezi cu ce scor va câștiga...
      cum spuneam, la cât sunt de proști poți spune orice că te vor crede...
  • +16 (20 voturi)    
    De banii astia scoatem toti tiganii din centru (Luni, 8 iulie 2013, 21:41)

    rov [utilizator]

    istoric si le contruim case pe camp unde vor ei sa stea sa manance seminte sa se injure si sa joace barbut, NU IN ORAS...!!!
    Politia e incapabila sa-i tina in fraiele civilizatiei
  • +8 (14 voturi)    
    imbecilitate (Marţi, 9 iulie 2013, 7:49)

    Ava_ps [utilizator]

    Cum spunea cineva mai sus, nu e deloc una din zonele cu mari blocaje de circulație. Dacă vor să facă ceva util, recomand o parcare în zonă.

    Interesant este că toate țările civilizate încearcă să dirijeze traficul în AFARA orașelor, numai la noi e pe dos. Miroase a șpagă de la o poștă!
  • -5 (11 voturi)    
    intrebarea este de genul : (Marţi, 9 iulie 2013, 9:09)

    adrian8 [utilizator]

    'are romania nevoie de autostrazi ?' pusa unui ministru acum multi ani .

    dezvoltarea infrastructurii , trebuie facuta oricand .
    • +4 (4 voturi)    
      Trebuie facuta... (Marţi, 9 iulie 2013, 13:39)

      Augutini [utilizator] i-a raspuns lui adrian8

      ...dar cu cap. Deja mai multi au subliniat ca nu dezvolti impingand traficul spre centrul orasului, ci dezvolti centura si alte retele puternice la periferie.
  • +10 (12 voturi)    
    primar specialist in inutilitati (Marţi, 9 iulie 2013, 9:15)

    dragsor [utilizator]

    o investitie la fel de inutila precum pasajul de la Mihai Bravu
    daca tot e cuprins de grija de modernitate de ce primarul felcer nu -si pune problema sa rezolve cu canalizarea Bucurestiului care la prima ploaie se blocheaza si apa balteste pe strazi?
  • +11 (11 voturi)    
    Si noi unde dam cu subsemnatul (Marţi, 9 iulie 2013, 9:19)

    teophag [utilizator]

    Stiu ca nu este scopul Hotnews dar intr-o tara care are o atare lipsa de cultura civica ar fi fost benefica introducerea in articol a unei scurte descrieri a procedurii de consultare si a modurilor in care cetatenii pot lua pozitie in alte moduri decat comentariile online.
  • +8 (8 voturi)    
    Un metrou ar fi mult mai util... (Marţi, 9 iulie 2013, 10:44)

    abisala [utilizator]

    Parerea mea :).
  • +3 (7 voturi)    
    ... (Marţi, 9 iulie 2013, 10:48)

    a.nonim [utilizator]

    Degeaba ne plangem, pe oprescu oricum nu-l intereseaza, isi vede de megalomania lui. Si chiar presupunand ca s-ar face un sondaj tot s-ar gasi 50% retardati care sa voteze pentru.
    Nu e normal ca planurile de dezvoltare ale unui oras ca Bucuresti sa fi in mana unor amatori, iar arhitectii si profesionistii sa nu aiba niciun fel de rol. Dar din pacate, mare lucru nu putem face, totul pleaca de la lipsa de educatie si sistemul de valori distrus.
    Ar fi nevoie de cateva generatii pentru.a corecta problema, asta presupunand ca s-ar face ceva in privita asta. Dar cu cine? Cu prim-ministri plagiatori? Cu profesori prost platiti care depind de o mica atentie a elevilor? Cu golani ajunsi cine stie cum doctori si primari?
  • +6 (6 voturi)    
    Nu (Marţi, 9 iulie 2013, 12:37)

    gnd [utilizator]

    Capitala are nevoie de un pasaj la Razoare si Leu inspre podul Basarab, de repararea soselelor distruse de Apa Nova la intrarile in oras, si de centura existenta largita la 2 benzi pe sens si pasaje la fiecare intersectie cu soselele de intrare/iesire din oras.
    • +2 (2 voturi)    
      NU (Miercuri, 10 iulie 2013, 17:06)

      bedexe [utilizator] i-a raspuns lui gnd

      Nu are nevoie de asa ceva, ci de banda unica pentru RATB si transport in comun integrat si corelat.
  • +1 (1 vot)    
    Nu va mai agitati atat (Miercuri, 10 iulie 2013, 8:10)

    ploiesteanu [utilizator]

    Dezbaterea publica este de fatada. Parca nu-l stiti pe Oprescu !
    • +2 (2 voturi)    
      Ai dreptate... (Miercuri, 10 iulie 2013, 10:50)

      EuSiCuMine [utilizator] i-a raspuns lui ploiesteanu

      proiectul a fost atribuit unei firme de ceva vreme, fara PUZ aprobat, fara consultari publice efectuate. Bataie de joc!
  • 0 (0 voturi)    
    Sa ne amuzam (Miercuri, 10 iulie 2013, 11:20)

    Shlomo [utilizator]

    https://fbcdn-sphotos-g-a.akamaihd.net/hphotos-ak-frc1/s720x720/303592_183909881678984_7991065_n.jpg
  • +2 (2 voturi)    
    Banda Unica RATB (Miercuri, 10 iulie 2013, 17:04)

    bedexe [utilizator]

    Intai sa se faca Banda Unica RATB, cu orare fixe si apoi nu cred ca va mai fi nevoie de pasaje, asa cum se face in toata lumea.

    Va dati seama ce inseamna 1 banda pentru RATB Baneasa- Victoria/Dorobanti -Magheru/Stefan cel Mare/Eroilor -sud/est/vest? Se poate mai ales pe marile bulevarde.

    De ce banda unica pentru RATB?

    Cateva puncte (nu in ordinea importantei) care sa demonstreze utilitatea acestei idei, mai ales pentru Bucuresti:
    1. RATB-ul va sosi in momentele fixate
    2. oamenii, stiind exact timpii, vor incepe sa foloseasca ratb-ul (cu masinile vor sta blocati; in plus este si mai ieftin)
    3. la serviciu si seara acasa nu se mai pierde timp cu cautarea unui loc de parcare
    4. vor fi mai multe locuri de parcare disponibile in zonele de interes (nu mai sunt ocupate de cei care vin la serviciu cu masinile)
    5. aglomeratia se va reduce
    6. poluarea se va reduce (noxe, pulberi, zgomot)
    7. creste siguranta in trafic
    8. cei care au strict nevoie (masinile de aprovizionare) vor
    9. serviciile de urgenta vor putea interveni mult mai rapid, ceea ce este in interesul nostru.
    10. se va reduce numarul de taxiuri


    O fi asa de greu?

    1. Se decide azi introducerea benzii unice* intr-o sambata peste o saptamana sau doua.
    2. Intre timp se mediatizeaza, se pregatesc indicatoare.
    3. In sambata respectiva, intra in vigoare decizia. Politia Rutiera si Politia Locala o aplica in strada timp de 1 saptamana doar cu avertismente.
    4. Dupa 1 saptamana, se aplica amenzile pentru cei care o incalca.

    *Pe strazile cu 1 banda pe care circula RATB se interzice accesul altor autovehicule cu exceptia riveranilor.
  • 0 (0 voturi)    
    sit primarie (Miercuri, 10 iulie 2013, 17:07)

    bedexe [utilizator]

    http://www.pmb.ro/institutii/cgmb/dezb_publica/proiecte/pr_dezb_publica.php

    Aici se pot pune comentarii.


Abonare la comentarii cu RSS
Întâlniri on-line | #deladistanță

Top 10 articole cele mai ...



Hotnews
Agenţii de ştiri

Siteul Hotnews.ro foloseste cookie-uri. Cookie-urile ne ajută să imbunatatim serviciile noastre. Mai multe detalii, aici.

Aici puteti modifica setarile de Cookie

hosted by
powered by
developed by