Orice firma are sediul fiscal intr-o localitate si este arondata unei anumite directii a finantelor publice judetene, in administrarea careia se afla. Firma isi plateste taxele si impozitele la aceea directie judeteana prin Trezoreria locala.

Aceste sume ajung in bugetul national, iar apoi sunt redistribuite local in functie de cuantumul incasarilor fiecarei directii judetene. Daca o directie incaseaza bani putini, va primi, firesc, fonduri mici de la buget.

De asemenea, o firma mai plateste o serie de taxe strict locale, cuantumul acestora ajungand direct in bugetul local – taxa pentru cinema, pentru biletele de spectacol sau taxele pe cladiri si alte mijloace fixe cum ar fi autoturismele de exemplu.

Astfel, pentru o comunitate este extrem de important ca o firma mare, care plateste la zi taxe mari, sa aiba sediul fiscal in localitatea respectiva.

Guvernantii nu gandesc la fel si baga sula-n coasta administrativelor judetene inercand, printr-un ordin ministerial, sa aduca in vistieria Capitalei toti banii care se incaseaza in judete.

Sa traiti bine!

Bihorul este un judet care are arondate extrem de multe societati cu cifre de afaceri mari, iar firmele aduc sume importante la bugetul local. Incepand din 2006, aceste firme nu vor mai avea sediul fiscal in judetul Bihor. Actuala putere a decis preluarea tuturor marilor contribuabili de catre Directia generala de administrare a marilor contribuabili.

Surprinzator este faptul ca decizia loveste mai ales in Ardeal, zona cu cei mai multi mari contribuabili si, totodata, zona care la alegerile din decembrie 2004 a adus cele mai multe voturi Aliantei DA.

Ordinele lui Popescu

In luna martie a acestui an, fostul ministru al finantelor, Ionut Popescu a emis Ordinul nr.

343 / 25 martie 2005 in care se specifica ca pentru cresterea eficientei administrarii marilor contribuabili si in scopul imbunatatirii colectarii veniturilor bugetare, "Incepand cu data de 1 aprilie 2005 marii contribuabili care se administreaza in conformitate cu prevederile art. 33 alin. (3) din Ordonanta Guvernului nr.

92/2003 privind Codul de procedura fiscala, republicata, sunt contribuabilii care indeplinesc criteriile de selectie prevazute in anexa nr. 1".

Cu alte cuvinte se stabilesc o serie de criterii care largesc lista marilor contribuabili care trec in administrarea Directiei generala de administrare a marilor contribuabili si sunt nevoiti astfel sa isi schimbe sediul fiscal.

Nu au fost uitati nici contribuabilii nou infiintati: "Contribuabilii nou-infiintati se administreaza de catre organul fiscal competent potrivit legii si sunt incadrati in categoria marilor contribuabili dupa indeplinirea criteriilor de selectie prevazute in anexa nr.

1, constatate prin situatiile financiare anuale depuse conform prevederilor legale in vigoare.

Societatile bancare, societatile de asigurare, societatile de investitii financiare si societatile comerciale organizatoare de jocuri de noroc tip Cazino, nou infiintate", se transmit spre administrarea Bucurestiului "in termen de 10 zile de la data inregistrarii sau autorizarii lor".

Nimeni nu va scapa de dominatia Bucurestiului, intrucat "Contribuabilii mari a caror cifra de afaceri in anul precedent este inferioara celei stabilite drept criteriu de selectie a acestora pentru incadrarea in categoria marilor contribuabili vor fi scosi din administrare dupa 4 ani daca in aceasta perioada nu mai indeplinesc criteriile

de selectie, iar contribuabilii rezultati in urma divizarii unui mare contribuabil vor fi administrati in continuare ca mari contribuabili in conditiile prezentului ordin".

Mai mult, pentru a fi siguri ca toti banii vor merge la Bucuresti, "anual, pana la data de 31 august, se actualizeaza lista marilor contribuabili care urmeaza a fi administrati incepand cu data de 1 ianuarie a anului urmator.

Nimeni nu scap

Ordinul respectiv are si patru anexe.

In prima din ele se stabilesc criteriile de selectie: "Contribuabilii mari, persoane juridice, sunt contribuabilii cu cifra de afaceri raportata in situatiile financiare incheiate la 31 decembrie 2003 mai mare sau egala cu 500,0 miliarde lei si/sau contribuabilii mari monitorizati de Fondul Monetar International, inclusiv entitatile rezultate in urma

divizarii acestora in anul 2004", precum si "Contribuabilii care desfasoara activitati specifice: Banca Nationala a Romaniei; societatile bancare; societatile de asigurari; societatile de investitii financiare; societatile comerciale organizatoare de jocuri de noroc tip Cazino.

Apoi, Anexa doi specifica "Lista marilor contribuabili care se administreaza de Directia generala de administrare a marilor contribuabili, precum si de directiile generale ale finantelor publice judetene".

Mai departe, anexa 3 prezinta lista marilor contribuabili care raman in administrarea Directiei generale de administrare a marilor contribuabili, precum si a directiilor generale ale finantelor publice judetene.

In continuare, anexa 4 prezinta lista privind judetele si numarul de mari contribuabili ce se predau spre administrare de la directiile generale ale finantelor publice judetene la Directia generala de administrare a marilor contribuabili.

Dupa actul prezentat anterior a venit Ordinul nr. 516 din 22 aprilie 2005 pentru aprobarea procedurii de administrare si monitorizare a marilor contribuabili in vederea aplicarii Ordinului 343.

In acest Ordin extrem de stufos, peste 40 de pagini, se legifereaza si se explica modalitatile prin care marii contribuabili isi vor schimba sediul fiscal precum si modalitatile de plata a tuturor taxelor si impozitelor catre Directia generala de administrare a marilor contribuabili.

Sute de milioane euro pierdute

In aceste conditii, comunitatile locale pierd anual zeci de miliarde de euro. In Bihor, doar concernul fratilor Micula vireaza lunar bugetului de stat sume exorbitante, de ordinul zecilor de miliarde de lei vechi.

La acestia, se mai adauga alti peste 20 de mari contribuabili din judet care sunt cotizanti cuminti in vistieria statului si a caror contributie, atinge cumulativ cateva sute de milioane de euro anual. Raportat la acesti bani care intra in bugetul central prin Finantele bihorene, cota parte din ei se intorc in bugetul local.

Pierzand dreptul de a incasa aceste sume din partea marilor firme locale, Bihorul va pierde inerent si banii repartizati in fiecare an din bugetul de stat. Efectul direct al acestor noi reglementari aberante este faptul ca administratiile locale din Bihor se vor trezi, incepand din anul viitor, cu o gaura imensa in buget. Pe care nu prea au de unde sa o acopere.

Un alt exemplu elocvent de judet cu mari contribuabili este si Clujul unde doar Compania de Bere URSUS SA, vireaza lunar catre buget o suma ametitoare, de aproape 80 de miliarde de lei vechi, adica aproape 1.000 de miliarde de lei vechi anual (35 milioane euro).

La nivelul judetului Cluj sunt 43 de mari contribuabili ce se vor preda din adminsitrarea directiilor generale ale finantelor publice judetene la Directia generala de administrare a marilor contribuabili si ca in medie, un mare contribuabil vireaza la bugetul local 20 milioane euro anual, se ajunge la o suma de peste 800 milioane euro anual, pierdute de catre judetul Cluj.

La nivel national, avand in vedere faptul ca avem de-a face cu 791 de mari contribuabili trecuti la Bucuresti, in doua etape, se ajunge la impresionanta suma de 15,8 miliarde euro anual. Bani care vor intra direct in "buzunarul" Bucurestiului si din care administrativele judetene nu vor vedea nici un leut.