Despre Iuliu Maniu, omul politic care a marcat zilele perioadei interbelice, majoritatea dintre noi cunoaste ce este scris prin manualele de istorie. Dar despre viata particulara a lui Maniu, despre lucrurile care il placeau sau despre obiceiurile sale - trebuie sa recunoastem ca aceasta poveste nu am ascultat-o inca.

Si totusi, oamenii din Badacin sau Simleu mai stiu povesti despre averea omului politic, despre locurile in care acesta a pus piciorul. Locuri care acum sunt lasate in paragina, incat doar praful si uitarea le acopera tot mai mult.

Scoala pentru Badacin - construita de Iuliu Mani

Cristian Borz, parohul greco-catolic al Badacinului, imputernicit de catre dr.

Virgil Bercea, episcop de Oradea, pentru a recupera averea lui Iului Maniu lasata de catre acesta prin testament Episcopiei Greco-Catolice din Oradea, povesteste ca, in 1933 pe vremea cand Maniu era prim-ministru al Romaniei, acesta doneaza din averea personala, mai bine de un hectar de pamant Parohiei Greco- Catolice din Badacin pentru costuctia unei scoli si a unei biserici.

Scoala,o cladire frumoasa aflata in folosinta si in ziua de astazi, dotata cu sala de sport inca de pe vremea aceea, a fost ridicata intre 1933 -1937, costurile fiind suportate de Iuliu Maniu. Ulterior, dupa terminarea scolii, in apropiere, a fost pregatit terenul pentru construirea unei biserici Greco-catolice.

Iuliu Maniu a comandat proiectul necesar construirii lacasului de cult, a organizat sfintirea locului si a cumparat caramida necesara constructiei. Cu toate ca pregatirile au fost facute, iar lucrarile stateau sa inceapa, toate au fost intrerupte de arestarea lui Iuliu Maniu din 1947. Omului politic i se insceneaza un proces pentru „inalta tradare" si este condamnat la inchisoare pe viata.

Astazi Parohia Greco - Catolica, reinfiintata dupa revolutia din 1989, continua initiativa lui Iuliu Maniu de acum 72 de ani si a inceput construirea bisericii visate de acesta chiar pe locul unde Maniu vroia sa o ridice.

Maniu oferea burse de studiu elevilor silitori

Implicarea lui Iuliu Maniu in asigurarea unei bune educatii copiilor din Badacin nu s-a rezumat doar la ridicarea si dotarea unei scoli. Localnicii isi amintesc ca ori de cate ori venea acasa, acesta trecea pe la scoala si se interesa de la dascali de rezultatele elevilor la invatatura. Celor mai buni elevi, Maniu le oferea burse si ii trimitea la studii prin tara la Cluj sau Bucuresti.

In „Note de impresii" aflata la dispozitia vizitatorilor celor doua camere din casa lui Maniu din Badacin, amenajate azi ca si muzeu, Stefanuca Chisiu nota in 2001, la varsta de 72 de ani, o intamplare de pe vremea cand era in clasa a III-a primara. Batranul isi amintea ca intr-o zi „domnisorul Iuliu Maniu" a oferit elevilor pachete mari cu bomboane in schimbul recitarii unei poezii.

Premiul cel mare - un pachet de bomboane de doua kilograme - era oferit elevului care va recita o poezie pe care Maniu nu o auzise pana atunci.

Avere lasata prin testament Episcopiei Greco - Catolice

In 1941, cu 12 ani inaintea mortii sale survenite la inchisoarea de la Sighet, Iuliu Maniu lasa prin testament intreaga sa mosie si toate imobilele situate in localitatile Simleu Silvaniei, Badacin, Lompirt si Ilisua, Episcopiei Romane Unita cu Roma Greco-Catolica Oradea.

Dorinta marelui om politic, exprimata in acelasi testament a fost ca „Pe imobilul din Badacin sa se organizeze claustru de calugarite …si sa instruiasca tinerii romani greco - catolici si sa se ingrijeasca bolnavi.

Daca Veneratul Capitlu (se refera la Episcopia Greco - Catolica) din orice motiv af fi impiedicat sa infiinteze acest institut, averea se va folosi pentru alte scopuri culturale si de binefacere romanesti."

Prin sentinta penala nr. 1988 din 11 noiembrie 1947, Tribunalul Militar al Regiunii a II-a Militara - Sectia I-a, a hotarat confiscarea averii lui Iuliu Maniu, ca pedeapsa „complimentara". Aceasta masura a fost inlaturata de Curtea Suprema de Justitie prin decizia penala nr.40 din 12.10.1998, care a dispus achitarea defunctului Iuliu Maniu.

Amanari de luni intregi

Desi Iuliu Maniu a expus foarte clar in testamentul sau, in urma cu 64 de ani, modul in care sa-i fie folosita si distribuita averea si care sunt beneficiarii, dorinta lui nu a fost respectata in totalitate nici in ziua de astazi, in ciuda deciziei data de Curtea Suprema de Justitie in 1998.

Astfel, potrivit parohului Cristian Borz, Judecatoria Simleu Silvaniei a refuzat, fara nici o explicatie, sa intabuleze conacul si circa patru hectare de pamant din Badacin impreuna cu casa din Simleu Silvaniei in care s-a nascut „Sfinxul de la Badacin". La fel s-a intamplat si cu alte sase apartamente aflate in curtea interioara a casei, bunuri lasate episcopiei prin testament.

In alta ordine de idei, Consiliul Local Pericei, de care apartine localitatea Badacin, a aprobat in 1994 (cu patru ani inaintea deciziei Curtii Supreme de Justitie asupra anularii sentintei de confiscare a averii lui Maniu) o hotarare prin care patru hectare de pamant din averea lui Maniu erau trecute in proprietatea privata a statului roman, fiind transmise in intregime in folosinta gratuita pe termen de 99 de ani „Caminului Spital pentru copiii cu handicap sever" Badacin in vederea construirii unui asezamant pentru ocrotirea acestor minori.

Astazi terenul si conacul revendicat de Episcopia din Oradea este dat in folosinta Directiei generale de asistenta sociala pentru tineri cu handicap si al protectiei copilului, fiind necesara anularea hotararii luate in 1994 de consilierii locali din Pericei ca Episcopia sa-si intre in drepturi.

Potrivit parohului Cristian Borz, care a facut o vizita la Primaria Pericei impreuna cu administratorul Episcopiei Greco-Catolice, Ovidiu Constantin, pentru a rezolva aceasta situatie, primarul nu este de acord cu anularea hotararii din 1994.

Mobila furata si casa lasata in paragina

In acest timp conacul lui Iuliu Maniu de pe dealul Tarinii se degradeaza pe zi ce trece. Cristian Borz povesteste ca dupa arestarea lui Maniu din 1947, conacul a devenit depozit de ingrasaminte chimice dupa ce o parte din mobila a fost luata de sateni, unele piese de mobilier ajungand la Primaria Simleu Silvaniei potrivit jurnalului lui Mihai Chifor, un apropiat a lui Maniu.

In 26 septembrie 1991, Chifor nota ca biroul si fotoliul de lucru al lui Iuliu Maniu alaturi de un cuier se afla in incinta Primariei din Simleu Silvaniei, restul mobilierului fiind luat de sateni. Legat de lucrurile lui Maniu, surse neoficiale spun ca exista persoane care vand lucrurile acestuia, precum bastonul lui, pe sume foarte mari de bani.

Ulterior conacul a fost tabara de elevi, iar prin anii 80 a devenit camin pentru copii cu handicap. Dupa 1994, copiii au fost mutati in imobilele construite in apropierea conacului.

Astazi doua camere din casa sunt amenajate ca si muzeu, iar alte doua camere sunt „inchiriate" Parohiei Greco-Catolice Badacin si servesc ca lacas de cult pentru cele 152 de familii de credinciosi Greco-Catolici din localitate. Una din aceste incaperi avea destinatia de altar chiar si pe vremea Iuliu Maniu.

In restul incaperilor insa, domneste o mizerie crunta: resturi de mobila, lemne, zdrente si tot felul de alte obiecte ramase de pe vremea cand copii cu handicap erau cazati in casa acopera podelele vechi.

Fondurile pentru reparatii - pierdute pe drum

Cristian Borz mai povesteste ca in 1999 au fost alocate fonduri de circa 100 de milioane de lei (bani care la ora respectiva insemnau ceva) de la Bucuresti pentru reparatii. Parohul s-a interesat personal la Bucuresti de acesti bani si i s-a spus ca banii s-au trimis la Consiliul Judetean Salaj. La randul lor, membrii Consiliului Judetean sustineau ca aceste fonduri nu au ajuns la ei.

Intre timp, Parohia Greco-Catolica Badacin a solicitat executarea unui studiu de fezabilitate care sa evalueze costurile necesare conservarii conacului. Studiul a relevat ca suma necesara conservarii cladirii, conservare care ar consta in consolidarea fundatiei si repararea acoperisului s-ar ridica la circa 2 miliarde de lei.

Pe de alta parte, Episcopia Greco- Catolica este de acord sa investeasca aceasta suma pentru conservarea imobilului, insa nu poate face nimic pana nu-si recapata drepturile asupra conacului. De asemenea, dupa recuperarea casei, Episcopia Greco - Catolica Oradea intentioneaza sa o restaureze, sa recupereze tot ce se poate din vechile obiecte existente aici si sa o transforme in casa memoriala.

Pana atunci insa, apa patrunde in casa la fiecare ploaie, constructia degradandu-se pe zi ce trece asteptand ca dorinta lui Maniu sa fie pusa in practica. Legat de asistenta sociala pentru tinerii cu handicap sever, Cristian Borz spune ca Episcopia este de accord ca aceasta sa functioneze in continuare pe domeniul lui Iuliu Maniu.

Casa in care s-a nascut Maniu - revendicata

In ceea ce priveste casa in care s-a nascut Iuliu Maniu in Simleu Silvaniei si cele sase apartamente din curtea interioara a acesteia, Cristian Borz spune ca s-a reusit recuperarea a trei apartamente, celelalte fiind deja vandute locatarilor de catre Primaria Simleu Silvaniei.

Dupa recuperarea acestui imobil, care la ora actuala are amenajat in partea frontala un fel de sala muzeu dedicata memoriei lui Maniu, Episcopia Greco-Catolica Oradea intentioneaza sa deschida aici inca un muzeu dedicat omului politic. In ceea ce priveste aparatamentele amintite anterior, intr-unul din ele va avea sediul redactia Revistei de cultura crestina „Flori de crin".

Doar partea frontala a casei

In cadrul unei noi discutii, zilele trecute, cu parohul Cristian Borz am aflat ca, intre timp, s-a mai reusit recuperarea partii frontale a casei in care s-a nascut Iuliu Maniu din Simleu Silvaniei.

In acest spatiu, care urmeaza sa fie impartit in doua, se va amenaja un mic muzeu cu obiecte ce au apartinut marelui om politic si este luata in calcul deschiderea unei librarii sau amenajarea unui sediu pentru partidul PPCD (PNTCD).

Pentru celelalte parcele de teren agricol si forestier, cat si pentru conac, necuperate inca, din localitatile Badacin, Lompirt si Simleu s-au depus cereri de revendicare in baza Legii 247/2005 de fond funciar si se asteapta aplicarea legii pentru a se putea intra si in posesia acestora. Problemele insa sunt destule si in continuare.

Ca si exemplu, parintele ne da cele 10 hectare de teren din Sarmasag, care desi sunt intabulate la cartea funciara pe Epicopia Greco-Catolica Oradea, au fost impartite de Primaria Sarmasag oamenilor, care acum au titluri de proprietate si refuza orice fel de despagubire.

Un caz asemanator se inregistreaza si la Badacin, cu o parcela de teren situata in imediata apropiere a conacului, intabulata la CF, care este folosita de o persoana fizica, care desi nu are nici un document care sa-i ateste proprietatea refuza categorig sa o cedeze Episcopiei.