Gavril Pascan, ex-primarul comunei Deda, a cerut 11000 de ha de padure, cat li se cuveneau tuturor comunelor de pe Vale l Gheorghe Mogila a revendicat cu un titlu fals aproape 2000 ha de padure l O posibila expertiza l-a facut sa dea inapoi l Prefectura a pus in vedere Directiei Silvice sa retrocedeze terenurile forestiere, revendicate si de mostenitorii grofilor maghiari
Saptamana trecuta demarasem incurcata poveste a retrocedarilor de paduri de pe Valea Muresului, unde in jur de 4000 de ha de terenuri forestiere sunt disputate pe de o parte de Primaria Rastolita, iar pe de alta parte de urmasii grofilor maghiari.
Dupa ce ne-am lamurit asupra personajelor cheie care au avut un rol hotarator in retrocedarea padurilor catre Primariile Rastolita, respectiv Deda, si anume judecatorii Emanuela Hurdugaci si Ioan Garbulet, in acest episod ne vom ocupa de modul in care primarii celor doua localitati si-au sustinut cererile, cu ce documente si cat de obiectiva a fost pozitia Comisiei Judetene pentru aplicarea Legii nr. 1/2000.
Nu credem ca vom reusi insa sa raspundem la intrebarea: cine isi asuma raspunderea sa suporte in jur de 60 milioane de euro daca va fi pusa in aplicare hotararea irevocabila data in favoarea Primariei Rastolita si care se bazeaza, de ce sa nu o recunoastem, pe un titlu fals.
Cacealmaua lui Pascan
Imediat ce a intrat in vigoare Legea nr. 1/2000, primarii de pe Vale au sarit sa-si redobandeasca trecutele proprietati. Asa s-a intamplat si cu Gavril Pascan, fostul primar al comunei Deda, care din exces de zel a solicitat 11 mii de ha de padure, in fapt cat i se cuveneau tuturor localitatilor de pe Vale care au detinut in trecut asemenea terenuri.
Pentru a-si sustine punctul de vedere, primarul a prezentat doar un inventar al terenurilor, omitand sa ataseze la cererea de retrocedare si centralizatorul in care apareau suprafetele de padure asa cum erau impartite pe fiecare localitate. Cand a fost pus in fata faptului implinit, Pascan a batut in retragere.
Falsul lui Mogila
Pentru padure, Gheorghe Mogila, primarul comunei Rastolita, a mers si mai departe. Dupa ce a prezentat un titlu in care aparea ca ar fi detinut aproape 800 de ha de padure, la nici un an suprafata s-a dublat prin aparitia a inca 1000 de ha. Usor de facut, prin adaugarea unui 1 in fata suprafetei inscrise in titlu.
Cand in Comisia Judeteana de aplicare a Legii 1 s-a pus problema unei expertize grafologice, Mogila a batut in retragere, dar si alti membrii ai comisiei care ii sustineau cererea de retrocedare.
Cu toate acestea, actul a fost utilizat ca proba in instanta, fara ca judecatorul sa mai verifice daca titlul este real, daca exista un cotor al titlului sau, pur si simplu, daca in 1947 s-au improprietarit intr-adevar comunele cu paduri.
Cu toate ca a uzat de fals, pe principiul ca sunt padurile noastre si de ce sa ajunga in mainile altora, Gheorghe Mogila este si in prezent primar, cu un NUP la activ, si uzand de un ton acuzator la adresa intereselor ce ar sta in spatele cererilor de retrocedare depuse de grofii maghiari.
Interesant este insa ca terenurile revendicate acum de grofii maghiari nu au fost niciodata in proprietatea Primariilor, acestea trecand direct de la CASBI la statul roman. Cum o fi obtinut atunci Primaria Rastolita ar trebui sa ne lamureasca judecatorii si Comisiile care le-a validat titlul si procesele verbale privind un inventar al padurilor din zona.
Care valoreaza undeva la 60 milioane de euro. Vom reveni, Prefectura nu si-a spus inca cuvantul.
"Litigiul a inceput inainte de a fi eu prefect. Am incercat o mediere intre Directia Silvica si Consiliile Locale privind restituirea fondului forestier. Fiecare a prezentat harta proprie. Am avut intalniri, ne-am deplasat la fata locului, se suprapuneau unele amplasamente", Ioan Toganel, secretarul general al Consiliului Judetean. Despre falsuri insa, Ioan Toganel nu isi mai aminteste nimic.
