Centrul de ecarisaj din Cluj se afla in continuare intr-o stare deplorabila. Cu toate ca deliberativul local a alocat, in urma cu trei luni, sase miliarde de lei pentru renovarea si extinderea acestui centru, lucrarile nu au avansat aproape deloc.

Mai mult, Centrul de ecarisaj strange in continuare caini de pe strazile orasului, desi functioneaza fara autorizatii de la Directia Sanitar-Veterinara si de la Agentia de Protectie a Mediului. Aflat in administrarea Regiei Autonome a Domeniului Public (RADP) Cluj, ecarisajul din Cluj arata mai degraba ca un centru de extinctie a cainilor fara stapan.

Una peste alta, unii membri ai asociatiilor pentru protectia animalelor acuza ca angajatii Centrului de ecarisaj “lucreaza la negru, ca bisnitarii, vand la mana a doua mancarea uscata a cainilor si fura benzina din masinile

de ecarisaj”.

Centrul de ecarisaj Cluj se afla in administrarea Regiei Autonome a Domeniului Public (RADP) Cluj, condusa de democratul Marius Cataniciu. Centrul este in aceeasi stare deplorabila in care era si in urma cu cativa ani. Asta in ciuda faptului ca municipalitatea pompeaza in fiecare an miliarde de lei in RADP pentru administrarea centrului de ecarisaj.

Doar anul trecut, Primaria a repartizat peste doua miliarde de lei pentru Centrul de ecarisaj, iar anul acesta a mai alocat inca sase miliarde de lei pentru extinderea si modernizarea acestuia. Cu toate ca banii nu par sa constituie o problema pentru RADP, Centrul de ecarisaj din oras gazduieste cainii fara stapan in conditii improprii.

Acestia ajung cu zecile in adaposturile ecarisajului, unde traiesc doua saptamani pe banii Primariei si, daca nu-i revendica nimeni, sunt eutanasiati.

Iar aceste lucruri se intampla in conditiile in care Romania a semnat la Strasbourg, in 23 iunie 2003, Conventia europeana pentru protectia animalelor de companie, iar in 2005 s-a aprobat Legea 205/2004, privind protectia animalelor cu sau fara stapan. In Cluj-Napoca se estimeaza un numar de 3000 de caini vagabonzi.

Activitate secreta la Ecarisaj

In urma cu opt ani, Consiliul Local clujean a aprobat prin hotararea 69/1998 infiintarea serviciului de ecarisaj al municipalitatii. Prin hotararea 238/1998, era aprobat si studiul de fezabilitate pentru realizarea obiectivului “Adapost pentru tratarea si intretinerea cainilor”.

Astfel, in 20 august 1998, a fost incheiat primul contract prin care activitatea de ecarisaj era concesionata catre RADP. Contractul prevedea ca lucrarile desfasurate in cadrul “Centrului de tratare si intretinere a cainilor” vor fi platite pe baza unei situatii lunare intocmite de concesionar.

De atunci, sumele de bani alocate de catre Primarie pentru acest Centru s-au ridicat anual la aproximativ doua miliarde de lei. Cu toate acestea, cei de la Centru nu au dorit sa ne ofere nicio informatie cu privire la modul in care sunt cheltuite aceste sume.

Vladimir Corseu, seful serviciului de Ecarisaj din Cluj, a sustinut ca nu poate sa ne puna la dispozitie datele privind numarul de caini adusi la ecarisaj, numarul de caini adoptati sau eutanasiati. Din afirmatiile facute de Corseu a reiesit faptul ca acest refuz a venit “de sus”, de la conducerea RADP, respectiv de la directorul acestei directii, Marius Cataniciu.

Conditii dezavantajoase

La inceputul acestui an, reprezentantii Primariei Cluj-Napoca s-au declarat nemultumiti de activitatea Centrului de ecarisaj iar Consiliul Local Cluj-Napoca a hotarat organizarea unei licitatii pentru concesionarea activitatii acestui centru. Durata pentru care s-ar fi incheiat contractul de concesionare era de cinci ani.

Licitatia publica deschisa ar fi trebuit sa aiba loc in data de 17 aprilie, dar nu s-a prezentat nicio oferta. Asa cum era de asteptat, nicio asociatie nu a dorit sa investeasca sume mari de bani in ecarisaj, pentru o perioada atat de scurta, de doar cinci ani. Deoarece licitatia s-a repetat fara succes de trei ori, serviciul de ecarisaj a ajuns din nou in subordinea RADP Cluj.

Abia dupa concesionarea serviciului catre RADP, Consiliul Local a alocat sase miliarde de lei pentru extinderea si modernizarea centrului.

Angajati neprofesionisti

Centrul de ecarisaj din Cluj are momentan doar cinci angajati: un medic veterinar, doi ingrijitori fara pregatire de specialitate, un sofer si un tehnician. Ceilalti doi angajati care se ocupau de prinderea cainilor fara stapan si-au dat demisia in urma cu aproape jumatate de an.

In schimb, cei cinci care au ramas par sa se descurce minunat in actiunea de prindere a cainilor fara stapan, cu toate ca centrul ar trebui sa functioneze doar in regim de avarie. In acest moment, Centrul de ecarisaj functioneaza fara autorizatie de la DSV sau de la APM.

In luna martie a acestui an, in urma presiunilor facute de catre diverse organizatii pentru protectia animalelor, DSV a sistat activitatea Centrului de ecarisaj. Astfel, centrul avea voie sa preia doar caini care au muscat o persoana, pe baza unui certificat medical si a unei solicitari scrise. Mai apoi, in iunie a.c., ANSV a retras toate autorizatiile emise de aceasta institutie.

Cu toate acestea, cei 18 caini aflati la centru sunt dovada vie ca Centrul de ecarisaj inca functioneaza.

Activitate la negru

Radu Tarmure, presedintele asociatiei Tom si Jerry, a declarat pentru BZA: “Ecarisajele nu sunt unitati specializate de gazduire a cainilor. Cand ajung acolo, majoritatea sunt ucisi. Scopul unui centru de ecarisaj nu e gasirea unor stapani. Cei de acolo lucreaza la negru, ca bisnitarii. Vand la mana a doua mancarea uscata a cainilor, fura benzina din masinile de ecarisaj.

Desi exista fonduri alocate de catre CL Cluj, nu imi dau seama unde ajung acei bani. Deoarece cu siguranta nu sunt folositi pentru ingrijirea adecvata a cateilor de acolo”, a concluzionat Radu Tarmure. Acesta mai sustine ca a cerut in repetate randuri facturi defalcate de la ecarisaj, pentru a verifica distribuirea fondurilor, facturi pe care insa nu le-a primit.

Masina de 280 de miliarde de lei

Intrebat din ce cauza lucrarile la modernizarea Centrului nu au avansat aproape deloc in ultimele de trei luni, Marius Cataniciu, directorul RADP Cluj, a afirmat ca centrul va fi functional in luna noiembrie. “Se lucreaza la centru iar momentan suntem la faza de licitatie, respectiv la selectia de proiecte pentru construirea unui corp nou.

Vom extinde aripa deja existenta, pentru a avea o capacitate de gazduire mai mare”, a mai declarat Cataniciu. Momentan, centrul de ecarisaj are o capacitate de 26 de locuri de iarna si 42 de locuri pentru vara, in spatii descoperite. Dupa extindere se vor mai adauga 56 de locuri.

“Dupa ce aceste 56 de locuri vor fi construite in noua aripa, ne vom ocupa si de reamenajarea celorlalte”, a mai spus directorul RADP. Pana acum, din cei sase miliarde de lei alocati, au fost cheltuiti aproximativ 300 de milioane. Cataniciu a afirmat ca centrul a fost dotat cu o masina speciala pentru transportul cainilor, care a costat in jur de 7000 de euro.

Ecarisajul trage la Protan

Pe langa problema autorizatiilor, Centrul de ecarisaj mai este implicat intr-o problema suspecta. Cadavrele cainilor eutanasiati sunt trimise la Protan Dej, un alt centru care functioneaza fara autorizatie.

Stefan Lucaciu, seful Serviciului Tehnic din Primarie, a confirmat faptul ca toate animalele moarte de la Centrul de ecarisaj din Cluj sunt trimise la incinerat la Protan Dej, in baza unui contract incheiat intre Primarie si acest centru. In acest moment, ecarisajul functioneaza, cel putin teoretic, la un nivel minim, de avarie, deoarece nu are autorizatiile necesare.

Astfel, angajatii ar trebui sa se deplaseze doar in cazul in care sunt reclamatii cu privire la caini agresivi, susceptibili de turbare. Cu toate acestea, in acest moment in centru sunt cazati 18 caini. Surprinzator este faptul ca majoritatea sunt fie de talie mica, fie nu par sa fie deloc agresivi.

Reprezentantii asociatiilor care se ocupa de ocrotirea animalelor fara stapan din Cluj reclama faptul ca nu reusesc sa colaboreze cu conducerea RADP, iar Centrul de Ecarisaj, aflat in subordinea Regiei, nu respecta legea care reglementeaza programul de gestionare a cainilor comunitari.

BZA a dezvaluit in editiile anteriore cum RADP ofera preturi “umflate” pentru realizarea custilor pentru caini, sponsorizate de un cetatean german, ce urmau a fi amplasate in padocul de vara. In conturile Regiei intra, anual, cateva miliarde de lei din bani publici.

Radu Tarmure, presedintele Asociatiei Tom si Jerry, sustine ca, desi regia primeste bani de la Consiliul Local pentru hrana cainilor fara stapan, acestia sunt hraniti din resturile alimentare ale cantinelor.

Banii primiti de la CL, cele doua miliarde lei vechi anual de la bugetul municipal, ar trebui sa fie baza financiara pentru aprovizionarea cainilor cu hrana uscata si ingrijirea lor corespunzatoare. Cu toate acestea, lucrurile stau cu totul altfel. Conditiile in care sunt tinute animalele sunt sub orice critica si nu respecta legile in vigoare.