În primele ședințe politice ale super-anului electoral 2024 scenariul ca președintele Klaus Iohannis să devină șef al Consiliului European, vehiculat de mai multă vreme în cercurile partidelor, a fost repus pe masă. De ce discuția a fost redeschisă acum și ce șanse sunt ca acest lucru să se concretizeze?
Discuția a ajuns în spațiul public după ce a fost purtată în prima ședință din acest an a Coaliției. Potrivit surselor HotNews.ro, social-democrații au fost cei care au ridicat problema unei eventuale numiri a președintelui Klaus Iohannis în fruntea Consiliului European din luna iunie.
De aici, consecințele: șeful statului ar urma să-și dea demisia, iar fotoliul de la Cotroceni ar reveni, până la expirarea mandatului prezidențial, președintelui Senatului, Nicolae Ciucă. Din această postură de președinte interimar, acesta ar beneficia de o mai mare vizibilitate și notorietate, de care are nevoie în perspectiva unei candidaturi la prezidențiale pe care liberalii o gândesc, pentru moment, pentru șeful lor de partid.
Potrivit surselor HotNews.ro, social-democrații i-au întrebat pe liderii PNL prezenți la ședință dacă solicitarea de a comasa alegerile locale cu primul tur de scrutin al prezidențialelor are legătură cu o posibilă demisie din funcție a președintelui Klaus Iohannis în urma unei numiri la nivel european. Liberalii au negat că ar ști ceva despre planurile președintelui, iar ședința Coaliției s-a încheiat fără o decizie privind comasarea.
Câte șanse are Iohannis să ajungă președinte al Consiliului European
O șansă ca președintele Klaus Iohannis să ajungă șef al Consiliului European există, însă totul se joacă până în ultimul moment, iar negocierile sunt cu mult mai serioase decât se vorbește la București, a comentat un lider politic familiarizat cu problema.
Toate calculele se fac pe proiecțiile privind alegerile europarlamentare. Potrivit estimărilor, Partidul Popular European (PPE) se va menține pe prima poziție la scrutinul din iunie, reconfirmându-și statutul de cel mai influent grup politic la nivel european.
De asemenea, potrivit calculelor de la Bruxelles, în viitorul Consiliul European șefii de stat sau guvern vor aparține, în jur de jumătate, familiei politice a popularilor europeni. În aceste condiții, PPE este foarte posibil să revendice atât șefia Comisiei Europene, cât și pe cea a Consiliului European.
În calcule contează și faptul că la ultima împărțire a posturilor la nivel înalt în UE, marile puteri și-au luat partea leului, iar țările mai mici din Est nu au primit nimic semnificativ. Un alt lucru care contează pentru România este și situația de securitate din zonă și susținerea pe care țara noastră a acordat-o Ucrainei.
Noul președinte al Consiliului European se va alege la finalul lunii iunie, când consiliul se va întruni. Chiar dacă actualul șef, Charles Michel a anunțat că va demisiona pentru a participa la europarlamentare, cel mai probabil nu se va pune problema unui președinte interimar, liderii europeni optând pentru alegerea unui președinte pentru următorii ani. În acest context, scenariul cu Viktor Orban, vehiculat de mass media, nu stă în picioare.
Potrivit procedurii, președintele Consiliului European este ales de o majoritate calificată (15 voturi din 27 ) a membriilor Consiliului European pentru un mandat de 2,5 ani, care poate fi reînnoit o singură dată.
Dupa alegerile din 9 iunie, grupurile parlamentare își vor împărți cele patru mari funcții la nivelul administrației europene. Este vorba de șefia Parlamentului European, Consiliul European, Comisia Europeană și funcția de Înalt Reprezentat European.
De menționat ar mai fi că președintele Klaus Iohannis va participa la congresul PPE. De asemenea, șeful statului va ține un discurs în Parlamentul European, în luna februarie, la invitația președintelui PE, Roberta Metsola, susțin sursele politice citate de HotNews.ro.
28
15
