Premierul Marcel Ciolacu a anunțat că România va da în judecată Austria la CJUE și-i va cere despăgubiri dacă se va mai opune aderării țării noastre la Schengen. Va avea vreun efect o astfel de amenințare?
Așa cum stau lucrurile în acest moment, răspunsul este nu, anunțul premierului Ciolacu, în interviul din presa austriacă fiind mai degrabă un mesaj politic pentru piața internă. Până acum, autoritățile române au încercat pe toate căile să răzgândească Viena, blocând o serie de decizii care erau relevante pentru Austria, însă fără succes.
Bineînțeles că nu este exclusă o schimbare de macaz, dacă Bucureștiul își updatează planul de acțiune, dar șansele sunt puțin probabile, oficialii români luând în calcul ca o aderare la Schengen să aibă loc cel mai devreme în toamna anului viitor.
Cu Europa în prag de alegeri, în care Austria nu face excepție, nu sunt semne că Viena își va schimba poziția până la parlamentarele pe care le are programate în toamna lui 2024. De altfel, ultimele declarații ale cancelarului Karl Nehammer confirmă acest lucru.
Chiar dacă România va da în judecată Austria la CJUE, un proces de acest tip ar dura în jur de doi ani.
Ce ar fi putut face România după blocarea aderării la Schengen, dar nu a făcut-o
După ce aderarea României la Schengen a fost blocată, în decembrie anul trecut, în Consiliul JAI prin veto-ul Austriei, calea legală ar fi fost ca Guvernul să dea în judecată Consiliul Uniunii Europene, invocând încălcarea Tratatului UE.
România și Bulgaria îndeplineau condițiile de aderare la Schengen din 2011, iar Croația din 2021. Recomandările Comisiei Europene și ale Parlamentului au fost de primire ale celor trei țări în Schengen. Cu toate acestea, doar Croația a fost admisă, Austria blocând România, fără o justificare bazată pe documentele UE.
Practic, Consiliul a aplicat discriminatoriu regula unanimității, încălcându-se mai multe articole din Tratatul Uniunii Europene (TUE), Tratatul de Funcționare a Uniunii Europene (TFUE).
Acest conflict ar fi trebuit reclamat de Guvernul României, printr-o acțiune în anulare, deoarece s-au încălcat prevederi din Tratatul UE, precum și din tratatul de aderare al României la UE. Acțiunea trebuia introdusă în două luni.
Acest lucru nu s-a întâmplat, iar România nici nu are de gând să o facă. Strategia autorităților de la București a fost ca să se evidențieze că Austria este o problemă a UE, nu România.
O acțiune în justiție împotriva Consiliului UE, ar fi de fapt taxată ca o acțiune împotriva UE, au precizat oficiali de la București. Am scris pe larg despre aceste lucruri aici: Blocada austriacă: Cât va mai sta România la poarta Schengen / Câteva realități concrete dincolo de discursurile politice
Un europarlamentar român a mers la CJUE
Europarlamentarul PMP Eugen Tomac a deschis o acțiune la CJUE, în februarie acest an.
„Spun de aproape un an că singura cale scurtă pe care o avem la dispoziție pentru a intra în Schengen cât mai curând este un proces la CJUE. De aceea, am deschis o acțiune la Curtea de Justiție a Uniunii Europene în data de 6 februarie împotriva Consiliului Uniunii Europene pentru a constata abuzul de drept al Austriei și încălcarea Tratatului Uniunii Europene și a Tratatului de Funcționare a UE privind accesul României în spațiul Schengen”, a declarat Tomac.
Europarlamentarul PMP cere Guvernului să se alăture acestui demers.
„Singura cale prin care Guvernul României se poate adresa CJUE este prin procesul pe care l-am deschis conform prevederilor TFUE articolul 263, care spune clar că legalitatea oricărui act al Consiliului UE poate fi contestată în termen de două luni. Acesta a fost motivul pentru care am deschis procesul în ultima zi când putea fi formulată această acțiune”, a precizat el.
9
48
