Subiectul • Date • Mame și copii, femei fără copii. Privire generală • A avea și a nu avea copii • A avea copii. Câți? • Mesajul prospectiv al datelor asupra numărului de copii la recensământ • Referințe • Anexă . Addendum
1. Subiectul
Institutul Național de Statistică publică date anuale asupra mișcării naturale și migratorii a populației rezidente oferind cadrul statistic de analiză a fenomenelor și proceselor demografice pe ani calendaristici, indicatorii importanți fiind după anul 1989 cei referitori la declinul anual al populației rezidente prin cele două componente, declinul natural și declinul prin migrație externă netă negativă. Datele asupra născuților permit analiza intrărilor anuale în populația rezidentă, fără a oferi un reper asupra semnificației acestor intrări din perspectiva măsurii în care generațiile reale se înlocuiesc în timp. Există metode prin care născuții din ani calendaristici pot fi selectați și ordonați după anii de naștere ai mamelor și determina astfel rate de fertilitate pe vârste în cadrul generațiilor. Exigența este însă colectarea datelor asupra născuților pe generații feminine în 35 de ani calendaristici pentru a cuantifica formarea întregii descendențe a unei generații între vârstele de 15 și 50 ani. Abordarea este deci continuă. Autorul deține astfel de date culese, tratate și ordonate în toți anii de după recensământul din anul 1966 și unele rezultate vor fi prezentate în Addendum. Prioritate în acest articol se acordă datelor de recensământ, această vastă operațiune statistică. Recensămintele populației oferă o valoroasă viziune unitară asupra numărului de copii aduși pe lume de toate femeile țării până la data operațiunii. Să ne amintim că în chestionarul de recensământ figurează pentru persoanele feminine de 12 ani și peste caracteristica Numărul copiilor născuți vii. Datele de recensământ permit analiza descendenței atinse la data operațiunii pe vârste și generații feminine. Este abordarea retroactivă. Pentru femeile având vârste între 15 și 50 ani descendența este cea parțială, atinsă lao anumită vârstă iar pentru femeile având 50 de ani și peste descendența este cea finală. Nu trebuie omis faptul că aceste date se referă la femeile aflate în viață la data recensământului și nu la efectivul inițial al generației. Datele asupra descendenței atinse la data recensământului își păstrează însă valoarea de excepție.
În numărul mediu de copii aduși pe lume de o femeie din populația țării la recensământ se poate citi o parte din trecutul demografic al populației și se poate contura o parte din viitorul ei demografic.
2. Date
În primele date finale ale Recensământului 2021 publicate nu de mult de Institutul Național de Statistică există câteva tabele asupra populației rezidente feminine după numărul copiilor născuți-vii pe vârste, stare civilă și nivel de educație. Sunt informații cumulate asupra evenimentelor demografice nașteri, născuți vii, pe tot parcursul vieții femeilor până la 1 decembrie 2021, în abordare longitudinală, pe generații. Numai la nivelul generațiilor putem vedea adevăratul mers al unei populații în timp și estima evoluțiile viitoare. Aceste informații nu le putem avea din statisticile anuale asupra născuților decât în mică măsură și de comparabilitate limitată. Datele anuale sunt secvențe ale formării descendenței finale a generațiilor, numărul de copii aduși pe lume la vârsta de 50 de ani.
Numărul mediu de copii aduși pe lume pe vârste și generații ale mamelor și comparații folosind două caracteristici ale femeilor, starea civilă și nivelul de educație, sunt investigate în articol.
3. Mame și copii, femei fără copii. Privire generală
Putem vedea în figurile 1A, 1B și 1C și 2A, 2B și 2C o imagine generală asupra mamelor și copiilor lor la recensământul de la 1 decembrie 2021. Datele se referă numai la populația feminină care a adus pe lume copii. Datele publicate de Institutul Național de Statistică se referă la populația feminină de 11 ani și peste, de 8,7 milioane, proporția celor cu copii fiind de 66 la sută iar a celor fără copii aduși pe lume de 34 la sută. În acest studiu a fost luată în considerare numai populația feminină în vârstă de 15 ani și peste, de 8,3 milioane, cele două proporții fiind de 69 și 31 la sută.
De ce vorbim de imagine generală? Pentru că în figuri sunt date agregate, la nivelul celor patru stări civile ale populației și al celor trei nivele de educație, ascunzând marile variații ale numărului mediu de copii aduși pe lume de o femeie pe vârste și generații.
3.1. Particularități după starea civilă a femeilor
Femeile căsătorite dețin proporția cea mai ridicată în populația de 15 ani și peste având copii – 61 la sută, cele văduve 20, iar cele necăsătorite și divorțate câte 10 la sută (figurile 1A, 1B). Există o anumită coerență cu aceste proporții a celor asupra copiilor născuți de cele patru categorii de femei valorile fiind, în ordine, de 60 la sută, 23, 10 și 8 la sută. Numărul mediu de copii aduși pe lume este de 2,3 la femeile văduve (figura 1C), ele aflându-se preponderent la vârste avansate și provenind deci din modele familiale trecute considerabil mai favorabil familiei cu copii. Aparent surprinzător pe poziția următoare se află femeile necăsătorite, cu 2,1 copii și apoi urmează cele căsătorite cu 2 copii.
Se cuvine a avansa o observație asupra acestei situații. Nu avem în tabelele cu date finale publicate până acum alte informații asupra femeilor necăsătorite, cum ar fi răspândirea uniunilor consensuale, apartenența etnică și cea religioasă, caracteristici care ar putea oferi unele repere explicative. Trebuie însă precizat că valoarea de 2,1 copii la o femeie o găsim într-o populație feminină necăsătorită care reprezintă doar 24 la sută din întreaga populație feminină necăsătorită, o proporție departe de cea a femeilor căsătorite cu copii, 84 la sută. În fine, femeile divorțate au în medie 1,7 copii.
Valorile indicatorului pentru întreaga populație feminină de 15 ani și peste, cu și fără copii, sunt, în aceeași ordine, 2 copii la femei văduve și departe de nivelul de înlocuire a generațiilor în timp la femeile necăsătorite, cele căsătorite și cele divorțate, cu 0,6, 1,7 și 1 copil.
Se pot reține două constatări majore: (i) - numărul mediu de copii la data recensământului este la nivelul înlocuirii generațiilor doar la toate femeile văduve, cu și fără copii, și este determinat de femeile cu studii primare și secundare având peste 55 de ani și (ii) - mai important, nivelul este sub 2 copii la toate femeile având celelalte stări civile și la toate femeile cu și fără școală absolvită, iar la nivelul întregii populații feminine de 15 ani și peste este de numai 1,4 copii la o femeie, departe de nivelul reclamat de înlocuirea în timp a generațiilor și asigurarea unei populații stabile ca număr în timp..
3.2. Particularități după nivelul de educație a femeilor
Mamele cu studii secundare (nivel liceal, profesional, de ucenici și gimnazial) domină net ca proporții, egale, și în numărul total al mamelor și în numărul total al copiilor născuți - 70 la sută (figurile 2A și 2B). Este expresia nivelului modest de educație a populației în România. Mamele cu studii universitare (fără învățământ terțiar non-universitar) reprezintă 19 la sută iar cele cu studii primare 11 la sută (provenind din generații mai vechi). Proporțiile născuților acestor femei nu respectă această ierarhie, fiind egale, 15 la sută. Acestor proporții egale le corespund însă un număr mediu de copii apreciabil mai mic la mamele cu studii superioare – 1,6 față de 2,9 la femeile cu studii primare (figura 2C). Creșterea nivelului de educație a femeilor a fost dintotdeauna factor major al reculului fertilității feminine în timp în toate societățile.
Reține atenția faptul că și femeile care au adus copii pe lume având educație primară și cele cu educație secundară au asigurată înlocuirea generațiilor lor cu 2,9 și 2,1 copii la o femeie. Nu și mamele cu educație superioară - cu doar 1,6 copii la o mamă. Aceste valori ale celor trei indicatori din figura 1C pot fi extinse la întreaga populație feminină de 15 ani și peste, incluzând deci și femeile care nu au adus pe lume copii, iar tabloul așteptatei evoluții a întregii populații în timp este diferit. Acest diferit înseamnă neînlocuirea în timp a generațiilor și context de declin al întregii populații (cifrele în roșu): 1,6 copii și 1,4 copii la mame cu educație primară și secundară și doar 1 copil la cele cu educație universitară.
4. A avea și a nu avea copii. Cum influențează vârsta, starea civilă și nivelul de educație.
A avea ori a nu avea copii la data recensământului depinde de mulți factori, de vârstă, de starea civilă, de nivelul de educație, de forța modelului cultural, etnic și religios, de starea de sănătate a femeii, a cuplului și frecvența sterilității [1],[2], de amploarea formelor alternative ale familiei/cuplului nefavorabile aducerii pe lume a copilului, de măsura în care împlinirea femeii mai are loc astăzi prin sarcină, maternitate, naștere, copil (o distinsă profesoară din SUA declara nu de mult că împlinirea femeii are loc astăzi prin carieră și călătorii). Ceea ce sintetizează acțiunea acestor factori în populațiile europene în timp, îndeosebi începând cu anii 1970, este reducerea numărului mediu de copii aduși pe lume de o femeie.
Datele recensământului din decembrie 2021 permit analiza particularităților fertilității femeilor după starea civilă și nivelul de educație pe vârste iar figurile care urmează oferă date detaliate. Sunt multe, multe date dar formula grafică facilitează examinarea lor.
În figurile 3.1, 3.2., 3.3. și 3.4. este prezentată structura femeilor de 15 ani și peste cu și fără copii după starea civilă pe grupe de vârstă. Structura este similară la femeile căsătorite și văduve (fost căsătorite) și are particularități la femeile necăsătorite și divorțate. În proporții de 84 și 86 la sută femeile din primele două grupe au copii. Pe grupe de vârstă proporțiile depășesc 80 la sută după vârsta de 35 ani și ating valori de 89-92 la sută la vârstele de 55-74 ani, moderat superioare la femeile văduve. Numai 29 la sută dintre femeile necăsătorite în vârstă de 15 ani și peste au copii. O proporție dintre ele se află la vârste tinere și adult-tinere și vor intra în grupa femeilor căsătorite cu și fără copii. Este de admis că femeile necăsătorite cu copii fac parte din uniuni consens declarate în mică măsură la recensământ
Se cuvine a face o observație asupra acestei situații. Nu avem în tabelele cu date finale publicate până acum alte informații asupra femeilor necăsătorite, cum ar fi răspândirea uniunilor consensuale, apartenența etnică și cea religioasă, caracteristici care ar putea oferi repere explicative. Trebuie însă precizat că valoarea de 2,1 copii la o femeie o găsim într-o populație feminină necăsătorită având copii doar în proporția deja menționată – 29 la sută, o proporție departe de cea a femeilor căsătorite cu copii, 84 la sută. Femeile divorțate au copii în proporție de 59 la sută, la unele grupe de vârstă proporția ajungând la 60-70 la sută.
Căsătoria a fost și a rămas leagănul copilului, și la femeile văduve și într-o anumită măsură la cele divorțate. Dacă la femeile tinere necăsătorite proporția mare a celor fără copii este normală, ele având viitorul în față, la femeile divorțate în vârstă de 35 ani și peste cu proporții mari ale celor fără copii am putea vorbi de anii care au trecut și nu se mai întorc.-Citeste continuarea articolului si comenteaza pe Contributors.ro
