Irakul a decretat luni stare de asediu la nivel național, în timp ce focuri de armă au provocat moartea a două persoane în haotica Zonă Verde din Bagdad, după ce liderul șiit Moqtada Sadr și-a anunțat "retragerea permanentă" din politică, scrie AFP.
Irakul se află într-un impas politic de la alegerile parlamentare din octombrie 2021 și se află într-o stare de criză constantă.
Luni, situația a degenerat brusc în capitală: după anunțul surpriză al liderului lor, unul dintre cei mai importanți actori ai politicii irakiene, sute de sadriști au invadat Palatul Republicii, unde se află Consiliul de Miniștri, potrivit jurnaliștilor de la AFP.
În timp ce aceștia ocupau birourile, stând în fotolii, sărind în piscină sau făcându-și selfie-uri, poliția a intervenit, trăgând cu gaze lacrimogene pentru a-i dispersa pe protestatari la intrările în Zona Verde, a declarat pentru AFP o sursă de securitate.
Dar starea de asediu decretată de armată la Bagdad și în tot Irakul nu a rezolvat nimic: haosul s-a extins în Zona Verde.
Focuri de armă
Mai multe persoane au fost împușcate la intrările în zona verde, care este acum izolată și foarte bine securizată, au relatat jurnaliștii AFP.
Martorii au declarat pentru AFP că au avut loc schimburi de focuri între sadriști și susținători ai Cadrului de coordonare, un rival pro-Iran al taberei lui Moqtada Sadr.
Doi susținători ai lui Moqtada Sadr au fost uciși și alți 22 au fost răniți.
Misiunea ONU în Irak, care are sediul în Zona Verde, a cerut manifestanților să plece, îndemnând toate părțile să dea dovadă de "maximă reținere".
De aproape un an, liderii politici nu reușesc să se pună de acord asupra unui nou prim-ministru.
Irakul, unul dintre cei mai mari producători de petrol din lume, nu a avut, așadar, nici guvern și nici președinte de la alegerile legislative.
Pentru a ieși din criză, Moqtada Sadr și Cadrul de Coordonare sunt de acord asupra unui singur punct: este nevoie de noi alegeri anticipate. Dar, în timp ce Moqtada Sadr insistă să dizolve mai întâi parlamentul, rivalii săi vor să numească mai întâi un guvern.
Cu Palatul Republicii invadat, premierul Mustafa al-Kazimi a suspendat Consiliul de Miniștri "până la noi ordine" și a convocat o reuniune de urgență pentru securitate la sediul comandamentului militar.
Moqtada Sadr, pe cât de influent pe atât de imprevizibil, nu a încetat să ridice miza în ultimele săptămâni: în ultima lună, susținătorii săi au campat în fața parlamentului și chiar au blocat pentru scurt timp accesul la cel mai înalt organism judiciar al țării.
Luni, într-o nouă răsturnare de situație, el și-a anunțat "retragerea definitivă" din politică și închiderea mai multor instituții legate de familia sa.
Liderul șiit este unul dintre greii politici care poate agrava criza sau poate scoate țara din impas, deoarece aura sa religioasă și politică se bucură de o parte a comunității șiite, majoritară în Irak.
El s-a clasat pe primul loc în alegerile legislative cu 73 de mandate (din 329), dar, incapabil să formeze o majoritate, și-a determinat deputații să demisioneze în iunie, pretinzând că vrea să "reformeze" sistemul de sus în jos și să pună capăt "corupției".
"Înspăimântător"
Pentru Hamzeh Hadad, cercetător invitat la Consiliul European pentru Relații Externe (ECFR), anunțul său "nu este foarte clar".
"În tradiția sadristă, ne putem aștepta ca el să dea înapoi", a declarat el pentru AFP. Dar, "și acest lucru este mai terifiant, se poate crede că el le dă undă verde susținătorilor săi să facă ce vor, spunând că nu mai este responsabil pentru acțiunile lor”.
Sâmbătă, Moqtada Sadr dăduse "72 de ore" "tuturor partidelor" aflate la putere de la căderea lui Saddam Hussein în 2003 - inclusiv a sa - să renunțe la posturile guvernamentale pe care le dețin și să facă "loc pentru reforme".
Disputa dintre sadriști și Cadrul de coordonare nu a degenerat până acum în confruntări armate, dar Hashd al-Shaabi, foști paramilitari aliați cu Teheranul și integrați în forțele irakiene, s-a declarat gata să "apere instituțiile statului".
Moqtada Sadr, născut în 1974, nu a guvernat niciodată. A devenit cunoscut după invazia Irakului condusă de SUA în martie 2003, în special prin crearea Armatei Mehdi, o miliție de "rezistență" împotriva ocupantului.
În declarația sa publicată luni, el nu a făcut însă nicio referire la Armata Mehdi sau la Brigăzile Păcii, o altă grupare armată aflată sub comanda sa, creată în 2014 după ce Mosul a căzut în mâinile jihadiștilor din gruparea Statul Islamic (EI).
0
0
