170.000. Cam atatea cupluri mixte, in care sotii au cetatenii diferite, divorteaza in fiecare an in Uniunea Europeana. Iar numarul acestora ar putea creste, daca ne gandim ca o data cu largirea Uniunii Europene si libera circulatie si numarul casatoriilor trans-nationale a crescut. In Romania, probabil, cel mai frecvent caz este cel al romancelor casatorite cu italieni sau spanioli. Fenomenul cuplurilor mixte are vechime in”vechea Europa” care pare sa fie preocupata acum mai mult de simplificarea si scurtarea perioadei de “fiere”, adica a despartirii, decat de “mierea” inceputului.
Problema cuplurilor internationale, sau mai exact, a divorturilor acestora, face obiectul unui raport, lucrat si aprobat de Comisia pentru Libertati Civile a Parlamentului European
Ideea nu ar fi crearea unui standard, ci armonizarea legislatiei in posibilele dispute care apar de obicei la un divort.
Una dintre acestea si, poate cea mai importanta, este locul si legea dupa care se judeca divortul.
Cele mai multe state membre nu permit cuplurilor sa aleaga judecarea divortului dupa actul legislativ care se potriveste situatiei lor specifice.
Daca acest lucru ar fi posibil, spune Parlamentul European, partenerii ar deschide procedurile de divort in tara unde ar considera ca interesele le sunt servite cel mai bine.
Raportul propune ca in cazul in care cuplurile au cetatenii diferite, sa poata aleage statul membru unde doresc sa divorteze. Acesta ar putea fi locul de casatorie, domiciliul permanent, tara de origine sau ultima tara de resedinta.
In incercarea de a-l sprijini pe sotul mai putin puternic din cuplu, cel care e dezavantajat de pozitia sociala, de venit etc, noua legislatie ar urma sa propuna dezvoltarea unei platforme de informare pe aceasta tema. Deputata germana Evelyne Gebhardt propune crearea unui sistem de informatii pe internet, unde cei care vor sa divorteze sa se poate informa in privinta repercusiunilor practice ale alegerilor pe care le fac, pentru ca atunci cand semneaza un act sa aiba toate informatiile necesare pentru a nu semna ceva care ii dezavantajeaza.
Pentru a deveni functionala in UE noua piesa legislativa trebuie sa fie aprobata de toate statele membre. Suedia, este tara care a respins categoric propunerea, in aceasta forma, scrie site-ul Parlamentului European.
Romania sustine in schimb aceasta propunere, scrie aceeasi sursa. Alaturi de Franta, Italia, Spania, Austria, Ungaria, Grecia, Slovenia si Luxemburg, Romania a convenit sa foloseasca o asa numita “metoda de cooperare consolidata”, care ar putea permite celor 9 tari sa mearga mai departe cu modificarea legislatiei pe cont propriu.
Oricum, chiar si asa, textul trebuie supus si aprobarii plenului Parlamentului European, cel mai probabil in sesiunea din octombrie.
