În jur de 30 de oameni stau, aliniați, în fața Ministerului Finanțelor, cu pancarte în mâini. Sunt refugiații ucraineni care așteaptă să-și primească datoriile de la statul român. Oamenii prezenți spun că vor să facă o petiție pe care s-o înmâneze lui Nicolae Ciucă.
„Păstrați Promisiunea. Plătiți Banii”, „Guvernul României și dm. Președinte vă rugăm să îndepliniți promisiunile luate față de refugiații ucraineni” sau „Refugiații au venit cu speranță, dar au plecat cu datorii” sunt doar câteva dintre mesajele scrise pe pancarte.
Principala problemă pe care o reclamă protestatarii are legătură cu întârzierile ajutoarelor pe care le primesc de la stat. Un nou program de ajutor pentru refugiații ucraineni a fost creat în aprilie 2023, prin intermediul căruia banii ajungeau direct la beneficiari.
Înainte, la ajutoarele prin programul „50/20” (50 lei pentru cazare și 20 de lei pentru masă), banii treceau prin mâinile unor intermediari: românii care îi primeau pe ucraineni în gazdă.
Hotărârea vine cu sume mai mici și criterii mai stricte de acordare decât cele anterioare. Ca să primească ajutorul, refugiații trebuie să întrunească mai multe condiții: „să fie înregistrați la una din agențiile județene pentru ocuparea forței de muncă sau a municipiului București sau, după caz, să fie încadrați în muncă pe teritoriul României” și să-și înscrie copiii într-o formă de învățământ.
„Eu muncesc legal, dar salariul nu îmi ajunge decât pentru hrană, nu și pentru chirie. Eu am îndeplinit condițiile guvernului, ei de ce nu o fac?”, spune o refugiată din Ucraina la microfon.
Cu fularele strânse gros în jurul gâtului, cu copiii de mână și cu obrajii roșii, oamenii aflați în Piața Constituției își cer drepturile.
Tatiana face parte dintre protestatari. A venit în țară anul trecut în iulie, din Odesa. Este mamă singură și a venit de mână cu băiatul ei de șase ani și mama ei.
Înainte muncea în domeniul economic, însă nu a găsit nimic aici care să se plieze pe ce obișnuia să facă. În plus, are nevoie de un program special, ca să poată să-și scoată copilul de la școală.
Nu a mai primit ajutoarele din partea statului din luna iunie. Chiar și atunci, au venit pe jumătate. „Unii oameni nu au primit deloc în iunie, nici măcar jumătatea asta”.
Tatiana speră că problemele lor nu vor fi invizibile. „Sper ca Guvernul să ne vadă problemele. Data trecută am mers la Ministerul Relațiilor și Afacerilor Internaționale, unde ne-au spus că nu știau despre problemele noastre. Ne-au spus că au primit banii și că suntem în regulă. Ne-au îndrumat către Ministerul Finanțelor, Primării, să le dovedim că nu am primit banii”.
După toate aceste drumuri, Tatiana a primit acei 50% din suma aferentă lunii iulie. „A fost așa... ca și cum ne-ar da un mic cadou”, spune Tatiana râzând.
Cât despre viața în România, Tatiana a constatat că este foarte dificil să trăiască aici cu un copil mic.
„Chiria e scumpă, avem cheltuieli. Mai e și mama cu noi, care are 66 de ani și probleme de sănătate. Singura care poate lucra în familia noastră sunt eu”.
Protestatarii s-au plâns și de felul în care sunt tratați copiii în școli. „Există o problemă cu copiii înscriși la școală. Nimeni nu îi ajută, nu înțeleg limba română sau ceva. Copiii stau și nu înțeleg nimic și nu sunt ajutați de nimeni”, a explicat o refugiată la microfon.
Problemele refugiaților cu dizabilități
Viktor (stânga) are un copil cu dizabilități și unul de trei ani. FOTO: Andra Mureșan / HotNews.ro
Printre protestatari s-au numărat și persoane cu dizabilități care s-au plâns că până în prezent nu au primit banii alocați pentru persoana însoțitor - cea care are grijă de cel cu dizabilitate.
Viktor se află în această situație. A venit în România acum un an și opt luni. Nu muncește pentru că trebuie să aibă grijă de cei doi copii ai săi: unul cu dizabilitate, altul de trei ani.
„Am încercat să aplicăm pentru unele beneficii pentru persoanele cu dizabilități, dar este foarte greu...”.
Autoritatea Națională pentru Protecția Drepturilor Persoanelor cu Dizabilități (ANPD) confirmă, într-un răspuns oferit jurnaliștilor de la Context.ro, că pentru a li se elibera certificatul de handicap, refugiații ucraineni trebuie să treacă printr-o nouă procedură de evaluare în România, chiar dacă dețin un astfel document dobândit în Ucraina.
„Este foarte greu de cunoscut aici gradul de handicap. Chiar dacă e în cărucior, trebuie să aștepte trei luni pentru acel certificat”, adaugă organizatoarea protestului.
După ce au vorbit fiecare pe rând, s-au aliniat ca să completeze hârtiile ce vor ajunge pe masa Senatului cu plângerile și cererile lor. Speră să plece cu speranță, nu cu datorii.
Când au început problemele pentru refugiații ucraineni
Blocajele au început să apară încă de la programul 50/20, demarat anul trecut. Fiecărui refugiat i-au fost alocați 50 lei pentru cazare și 20 lei pentru masă. Banii nu ajungeau direct la ucraineni și trebuiau să treacă prin mâinile cetățenilor români care îi luau în gazdă.
Cheltuielile cu acest program s-au ridicat la 1.4 miliarde lei, însă nu există o listă centralizată cu refugiații care au beneficiat de acest sprijin. Multă lume încă așteaptă să primească sumele restante din 2022, chiar dacă programul s-a încheiat în mai.
Așa că a fost creat un nou program de ajutor, în aprilie 2023, pentru refugiații ucraineni, prin intermediul căruia banii ajungeau direct la ei. Hotărârea vine cu sume mai mici și criterii mai stricte de acordare decât cele anterioare.
Ca să primească ajutorul, refugiații trebuie să întrunească mai multe condiții: „să fie înregistrați la una din agențiile județene pentru ocuparea forței de muncă sau a municipiului București sau, după caz, să fie încadrați în muncă pe teritoriul României” și să-și înscrie copiii într-o formă de învățământ.
Însă banii nu au ajuns la ei nici de data aceasta, așa că unii refugiați ucraineni au fost nevoiți să se întoarcă în zone bombardate din cauză că statul român a blocat ajutoarele lor, potrivit Context.ro.
Deși au primit bani europeni pentru a gestiona situația refugiaților, autoritățile cumpărau în februarie 2023 măști, combinezoane sau alte echipamente de protecție specifice achizițiilor din pandemie. Este vorba despre programul REACT-EU, din care România ar fi putut să folosească bani pentru a-i ajuta pe ucraineni. Jurnaliștii de la Context.ro au arătat că, în septembrie, România avea necheltuiți peste 1.5 miliarde de euro din acest program.
9
56
