Cota unica de impozitare a profiturilor nu asigura, de la sine, succesul unei economii. Daca nu este sustinuta de o puternica infrastructura legislativa si economica, aceasta risca sa se transforme intr-un factor de dezechilibru bugetar.
KPMG International a analizat fluctuatiile internationale ale impozitului pe profit in 86 de tari, pe o perioada de 14 ani, si a ajuns la concluzia ca ratele reduse pot aduce avantaje competitive de durata doar daca sunt dublate de o infrastructura legislativa si economica puternica, precum si de facilitati bine directionate.
Intre cresterea economica a unor tari precum Irlanda, Norvegia, Suedia si Danemarca si regimul fiscal favorabil exista o legatura, arata KPMG International, infirmand astfel concluziile unui recent studiu al Fondului Monetar International.
Institutia financiara internationala contrazicea, de curand, teoria potrivit careia cota unica de impozitare, respectiv ratele reduse ale impozitului pe profit ar avea efecte pozitive clare asupra economiei tarii care o/le aplica si numea acest tip de facilitati „o aventura”.
Argumentul forte ale studiului KPMG il reprezinta cazul Irlandei, tara care in ultimii 15 ani a fost consecventa in adoptarea unor politici menite sa atraga capital. Rata impozitului pe profit a scazut in trepte, de la 40% in 1993, la 12,5% in prezent, unul dintre cele mai scazute nivele de impozit pe profit din tarile dezvoltate.
Drept urmare, economia irlandeza a atins rate anuale de crestere de pana la 12%. In ultima vreme insa, concurenta isi spune cuvantul. Ratele reduse de impozitare si facilitatile acordate de tari ca Polonia si Ungaria au determinat reorientarea capitalurilor catre aceste state, iar rata cresterii economice a Iralndei a scazut pana la 2,5%.
Reducerea impozitului pe profit a determinat dezvoltarea economica de exceptie si a altor tari europene. Este vorba despre Norvegia, Suedia si Danemarca, tari ce in ultimul deceniu s-au mentinut constant intre primele 10 state ale lumii, din punct de vedere al cresterii economice.
Statele Unite ale Americii, pe de alta parte, sunt un model de fiscalitate corporatista care demonstreaza ca impozitele mici pe profiturile companiilor nu sunt o conditie suficienta si necesara a dezvoltarii. SUA si-au mentinut un nivel ridicat al cresterii economice, mentinand in acelasi timp in mod constant un impozit pe profit de 40%.
Romania se inscrie si ea pe lista tarilor ce au recurs la impozitarea redusa a profiturilor, in 2005 fiind introdus un impozit unic de 16% atat in ceea ce priveste profiturile companiilor, cat si veniturile personale ale cetatenilor. Totusi, mai lipseste un ingredient important al mixului de politici fiscale, pentru ca scaderea fiscalitatii sa dea roadele asteptate.
„Majoritatea afacerilor doresc un sistem fiscal clar, simplu si o legislatie stabila, astfel incat sa isi poate planifica afacerilr din timp”, arata Victor Kevehazi, senior partner la KPMG Romania.
