Scrierea ar fi apărut acum cel puțin 20.000 de ani ● A fost descoperit primul hibrid dinozaur-pasăre ● Călătoriți cât mai mult, că vă face bine la sănătate!
Scrierea ar fi apărut acum cel puțin 20.000 de ani
Peste 400 de peșteri cu picturi rupestre, în frunte cu Altamira, Lascaux sau Chauvet, conțin în inventarul artistic și semne non-figurative, gen linii, puncte, semnul Y și altele. Ei bine, tocmai semnele astea i-au cam pus la idei pe oamenii de știință, și niciunul dintre ei (dintre oamenii de știință) nu a oferit până acum o ipoteză 100% acceptată în mediul științific cu privire la scopul acestora.
Iată că o explicație nouă și cel puțin interesantă vine dintr-un studiu publicat chiar azi, 5 ianuarie 2023, în revista Cambridge Archaeology Journal. Printre semnatari îl voi menționa pe Paul Pettitt, unul dintre cei mai mari preistoricieni în viață, și numai numele lui ar putea da greutate articolului științific, dacă nu și al celorlalți. Apropo, Paul Pettitt, nu știați voi, dar a făcut niscai cercetare și prin România acum vreo doi-trei ani. Asta ca un detaliu.
Ei bine, interpretarea oferită de autorii studiului este inedită. Ei spun că semnele cu pricina ar putea reprezenta o... proto-scriere, una care ilustra modul în care oamenii de la vremea respectivă înțelegeau speciile animale locale, perioadele de rut, ale nașterilor șamd. Practic, ar fi fost vorba de o formă de comunicare non-verbală.
Faptul că aceste semne se repetă în mai toate peșterile amintite, sau că niciodată nu apar în grupuri mai mari de 13, ar putea sugera chiar un sistem de numărătoare sau un posibil calendar. Un alt fapt interesant subliniat de către cercetătorii amintiți este că aceste semne tind să devină comune spre finalul Paleoliticului superior, fapt care se poate traduce printr-o intrare a lor în practica largă a grupurilor umane de la acea vreme.
Evident, nu toată comunitatea științifică este de acord cu interpretarea asta. Dar e una de reținut. Oricum, autorii studiului spun că sunt încă într-o etapă incipientă și că vor să analizeze absolut toate semnele întâlnite în peșteri și să găsească un tipar comun. Dacă le iese, s-ar putea să avem o schimbare majoră de paradigmă în studiul preistoriei.
A fost descoperit primul hibrid dinozaur-pasăre
Că păsările au evoluat din dinozauri, ei bine, ăsta este deja un fapt cunoscut. Ca să vă mândriți puțin, voi spune și că unul dintre pionierii ideii cu pricina a fost originar din Transilvania. Franz Nopcsa îl chema, era baron și a mai fost și primul om care a descris dinozaurii pitici din Țara Hațegului. Asta, așa, ca o informație suplimentară.
Problema cu evoluția păsărilor din dinozauri este că nu aveam niciun exemplar care să ne arate și nouă ce și cum s-a întâmplat, și cum au ajuns unii să evolueze în păsări. Iată că din bezna incertitudinii ne scot chinezii, că ei excavează dinozauri noi pe bandă rulantă.
În cazul de față este vorba de un specimen bizar, frumos de pici pe spate, care ar fi trăit acum circa 120 de milioane de ani. Ce e interesant la animalul cu pricina este că are un craniu ce amintește de tiranozauri, dar un corp care duce mai degrabă spre păsări. Cum spuneam, o frumusețe!
Botezat Cratonavis zhui, specimenul în cauză pare a fi veriga lipsă dintre primele forme de dinozauri care s-au gândit să se facă păsări, respectiv Archaeopteryx, și formele evoluate de mai târziu. Singura problemă, acum că avem veriga și dovada clară a evoluției, este că mai trebuie să aflăm și ce anume mecanisme au împins către aceste transformări și către acest teribil pas evolutiv.
Dar se ocupă băieții și fetele din lumea paleoantropologiei, nu vă impacientați! Și cum o rezolvă, hop și noi, prompt și conștiincios, cu informația!
Călătoriți cât mai mult, că vă face bine la sănătate!
Persoanele care călătoresc des la minimum 24 de kilometri de casă tind să aibă o sănătate mai bună decât cele care rar își părăsesc locul de baștină. Asta o spun niște cercetători londonezi într-un studiu publicat în revista Transport & Health.
Ca să ajungă la concluzia asta, ei au cerut unor indivizi, 3.014 la număr, să completeze un chestionar în care să treacă date privitoare la călătoriile pe care le întreprind regulat, distanțele parcurse, starea de sănătate, chestii legate de pandemie, restricții... din astea. Cum spuneam, sau cum spuneau chiar ei, asta le-a ieșit la calculul final.
Anume, oamenii care călătoresc mai mult și pe distanțe mai mari au o sănătate mai bună , par mai optimiști, mai roșii în obraz șamd. Asta se observă cu precădere la persoanele trecute de 55 de ani. Zic autorii studiului că, odată plecați de acasă, oamenii în vârstă au ocazia să își viziteze rudele, să cunoască oameni și locuri noi, ceea ce le crește simțitor starea de bine.
În concluzie, asta să faceți și voi dacă nu vreți să luați forma canapelei de acasă sau a scaunului de la birou, bașca să vă mai și îmbolnăviți. Mă rog, studiul nu e vreo mare revelație, dar e bine venit. Faceți câțiva pași zilnic, ba luați și mașina, trenul sau autobuzul, și mergeți să vizitați locuri noi. Cică o să îi pomeniți pe ăștia cu studiul lor!
Apropo, pentru mai multe informații din lumea științei, dar și ca să nu mai stați să le căutați printre știri din alte domenii, ne găsiți și pe pagina noastră de Facebook, nou lansată, proaspăt scoasă din țiplă, fierbinte chiar... HotNews Science.
Sursa foto: profimediaimages.ro
0
0
