Când Raluca Necșulescu le-a spus părinților că nu are de gând să se mărite prea curând deși făcea aproape 40 de ani, dl. și dna. Necșulescu au fost extrem de dezamăgiți; ar fi vrut să-și vadă, la cei aproape 70 de ani, fata „la casa ei” și să le facă și un nepot pe care l-ar fi îngrijit ca pe ochii din cap.
Discuția pe acest subiect a dus la răcirea aproape totală a relației Ralucăi cu părinții, dar n-a renunțat la principiile ei: mai întâi cariera și pe urmă nunta. Mai întâi muncă și pe urmă distracția, cum îi plăcea să spună.
Cert e că în România are loc un fenomen oarecum atipic: Scade numărul de căsătorii ale tinerilor și crește în schimb numărul celor de peste 50 de ani care se căsătoresc.
„Cei tineri, cei din grupa de vârstă 20-24 de ani au amânat sau preferă să amâne căsătoria, preferând să intre într-o relație de consensualitate. Au acest tip de relație de uniune consensuală sau concubinaj, cum i se spunea în trecut. Cert este că își amână căsătoria, având motive foarte variate”, explică pentru HotNews.ro profesorul de sociologie Maria Voinea, specialist în sociologia familiei.
Mai jos, evoluția numărului de căsătorii în cadrul cărora soțul și soția au sub 24 de ani(sursa datelor: INS):
„Femeile vor să facă mai întâi carieră, să se realizeze profesional. În al doilea rând, femeile vor să experimenteze mai multe status-uri sociale, mai multe roluri, evitând să intre prea devreme în relația de soție și de mamă. Ele amână așadar atât căsătoria, cât și conceperea primului copil. Asta face ca vârsta la care ele se mărită să depășească 30 de ani, iar uneori copiii să apară pe la 34-35 de ani”, mai spune profesorul Maria Voinea.
Sociolog: Nu avem deci o rezervă față de instituția căsătoriei, ci doar că s-au schimbat niște parametri
Cât despre tineri, sociologul spune că nu este o surpriză că întâlnim o „staționare” în privința căsătoriei pentru grupa de vârstă sub 25 de ani, fără să excludem însă ca peste un anumit interval de timp ei să se și căsătorească. „Cu alte cuvinte, nu este o renunțare la căsătorie, ci o amânare a acestui pas. Trebuie să țineți cont că românii au în continuare o propensiune (înclinație, pornire- n.red) pentru căsătorie, noi având rata de căsătorii, mai mare decât media europeană; media europeană e undeva la 5 ‰ și la noi 6,5 ‰ !. Nu avem deci o rezervă față de instituția căsătoriei, ci doar că s-au schimbat niște parametri: s-a schimbat vârsta la prima căsătorie și desigur, se preferă mai întâi experiențele premanitale”, consideră profesorul Maria Voinea.
De ce se mai căsătoresc după 50 de ani și nu trăiesc într-o relație consensuală tot restul vieții, am întrebat-o pe dna Voinea. ”Desigur, nu toate cuplurile tinere își amână căsătorie după 50 de ani. Nu. Însă apare în ultima vreme pentru cuplurile care au trăit în această consensualitate nevoia unei recunoașteri, unei confirmări, a unei oficializări a relației. Au crescut între timp și copiii- ei având așadar peste 50 de ani- și nu pierd nimic dacă abia acum dau legitimitate relației pe care o au deja de ani de zile. Nu știu dacă actuala generație tânără- cei care au acum 25-30 de ani vor amâna la rândul lor momentul căsătoriei până peste alți 20 de ani, doar viitorul ne va spune dacă și ce modificări vor mai apărea în materie de nupțialitate”, explică Maria Voinea.
Rețelele sociale și aplicațiile de întâlniri permit oamenilor să întâlnească parteneri cu interese, vârstă și medii sociale apropiate
Mulți oameni care preferă să se căsătorească mai târziu în viață spun că pur și simplu nu și-au dorit asta mai devreme. Fie pentru a-și consolida cariera, fie pentru că erau dezamăgiți de relațiile anterioare. Iar a avea copii nu a fost clar o prioritate: nu scrie nicăieri că parentingul și căsătoria trebuie să meargă mână în mână.
„Căsătoria a fost ultimul lucru la care mă gândeam când l-am cunoscut pe Marcu, spune Laura Ionașcu, asistent manager . Ne-am împrietenit pe Facebook; eu aveam 39 de ani, eram singură și o creșteam pe Ioana. El lucra în asigurări și venea după un divorț destul de urât.
Două lucruri i-au schimbat Laurei părerea despre căsătorie: ambele legate, parțial, de vârstă. Marcu avea 47 de ani, ceea ce însemna că ajunsese un om matur, cu care puteai discuta chestii mai profunde. „Chiar ne plăcea să ne vedem fiindcă aveam multe subiecte de discutat. Nu ne întâlnim doar pentru a ne întâlni.”, spune Laura.
Al doilea lucru care a făcu-o pe Laura să-și schimbe ideea despre căsătorie a fost sănătatea. Amândoi aveau mici probleme de sănătate și își purtau reciproc de grijă. „E bine să știi că ai pe cineva lângă tine în caz că ți se întâmplă ceva. Și că copilul tău nu rămâne al nimănui”, explică Laura.
În România se stă într-o relație de consensualitate între 7 și 9 ani
Din experiența și din munca pe teren efectuată de sociologul Maria Voinea, în România se stă într-o relație de consensualitate între 7 și 9 ani. „Așa cum în ultimii 30 de ani s-au produs schimbări în materie de divorț, așa avem schimbări și în materie de căsătorie”, conchide Maria Voinea.
Mai jos, evoluția numărului de căsătorii în cadrul cărora soțul și soția au între 50-55 ani (sursa datelor: INS):
În urmă cu 200 de ani, unde era dragoste, musai era și nuntă
Mireasa făcea daruri socrilor, cumnaţilor şi naşilor, daruri trecute întotdeauna în foaia de zestre. Invitaţii erau primiţi cu apă de trandafir, cu şerbet, cu cafea şi tutun, iar lulele din lemn de iasomie sau cireş îi aşteaptă să se desfete.
În prezent, nupțialitatea testează cele mai de jos praguri în România. Numărul căsătoriilor a început să scadă din 1990 (cu mici excepții), iar anul 2020 (atipic, datorită pandemiei) a coborât aceste ceremonii sub 90.000.
Potrivit datelor INS, avem aproape un milion de cupluri care locuiesc în uniune consensuală (13% din familiile de la noi), fără a fi căsătorite. Numărul lor a crescut în ultimii 15 ani.
Vârsta medie a femeilor la prima căsătorie a fost, înainte de 1990, de 21-22 ani, iar vârsta medie a mamelor la prima naștere în jurul a 22,3 ani. O nupțialitate precoce era favorabilă unei fertilității ridicate de peste 2 copii la o femeie.
Dar, timpurile se schimbă, și odată cu ele și obiceiurile demografice. Începând cu anul 1992 asistăm la o creștere a numărului de nașteri în afara căsătoriei, proporția lor progresând de la 15% (1992) la 30,1% (2019). Paradoxal, mai afectat de acest fenomen a fost mediul rural, considerat mai conservator și apărător al tradițiilor.
Diferența între vârsta medie la prima naștere și vârsta medie la prima căsătorie (și mai ales diferența negativă, frecvent întâlnită după 2003) se datorează și creșterii ponderii nașterilor de către femei foarte tinere, care necăsătorindu-se, nu mai contribuie la obținerea vârstei medii la prima căsătorie, deși contribuie la obținerea vârstei medii la nașterea primului copil.
50
52
