​Terra se „reînnoiește” la fiecare 36 de milioane de ani. Urme ale unor ritualuri de necromanție antică, descoperite la Ierusalim. Peste 61.000 de europeni au murit anul trecut din cauza valurilor de căldură

ecosistem cretacicFoto: Alice Turner-Stocktrek Images / Album / Profimedia

Terra se „reînnoiește” la fiecare 36 de milioane de ani

O explozie a vieții are loc, ciclic, la fiecare 36 de milioane de ani (+/- 1 milion de ani), se arată într-un amplu studiu al unei echipe internaționale de cercetători, echipă coordonată de geologul Slah Boulila de la Universitatea Sorbona din Paris.

Autorii studiului publicat în PNAS susțin nu doar că au identificat acest tipar care se repetă de cel puțin 250 de milioane de ani, ci și că au înțeles mecanismele care îl generează. Este vorba, spun ei, despre mișcarea plăcilor tectonice.

Există cicluri în mișcarea plăcilor tectonice care duc la modificarea nu doar a adâncimii mărilor și oceanelor, ci și la fluctuații ale nivelului acestora, fapt care se traduce prin inundarea unor zone întinse sau ariditatea crescută a maselor continentale. Iar asta vine la pachet cu dispariția unor întregi ecosisteme și, ulterior, apariția altora noi. Odată cu ecosistemele, speciile mult prea adaptate la acestea dispar implacabil, lăsând nișe ecologice libere în care organismele mai adaptabile ajung să prolifereze și, în timp, să evolueze în specii noi.

Cercetătorii spun că au ajuns la concluzia asta după o analiză minuțioasă a registelor fosile, dublată de modele computerizate care au avut în vedere mișcările plăcilor tectonice. Pe baza lor, s-a putut deduce că, la un interval de circa 36 de milioane de ani, există fluctuații dramatice din punct de vedere al biodiverstății marine și terestre, totul generat de ciclicitatea deplasării platformelor continentale și a plăcilor tectonice.

Ideea nu este neapărat una nouă. Însă acest tipar nu a mai fost observat niciodată până acum. În fapt, ipotezele mai vechi vorbeau de o ciclicitatea care duce la schimbări majore la fiecare 62 de milioane de ani. Evident că există și alți factori care generează extincții și boom-uri ale vieții, însă descoperirea acestui sistem autocorector al planetei este, fără îndoială, una dintre cele mai importante descoperiri în domeniu din ultimele decenii.

Urme ale unor ritualuri de necromanție antică, descoperite la Ierusalim

Creștinismul nu a fost o religie care să prindă rapid la populațiile antice, nici măcar la cea de Palestina. De fapt, procesul a fost unul lent și, mai degrabă, îmbinat adesea cu practicile păgâne pe care clericii vremii fie le tolerau, fie încercau să le adapteze noii religii, fie le înfierau acolo unde se considera stringent necesar.

O dovadă în acest sens vine de lângă Ierusalim, acolo unde mai mulți arheologi israelieni au descoperit urmele unor practici păgâne într-o peșteră, Te`omim, cunoscută încă din perioada romană ca loc al unui faimos oracol local (nekyomanteion).

Chiar dacă peștera fusese explorată arheologic încă de acum un secol, apoi în perioada 1970-1974, cercetătorii din Israel au reușit să identifice în anul 2009 mai multe încăperi neexplorate care, de atunci, au făcut obiectul unor minuțioase cercetări de specialitate.

Interesantă, în ceea ce ne interesa pe noi, a fost descoperirea a peste 120 de opaițe, în asociere cu cranii umane, arme și alte obiecte cu scop ritualic, toate datând din perioada romano-bizantină (sec. II-IV d.Hr.). Faptul că opaițele fuseseră plasate în adâncituri din pereții peșterii sau în locuri greu accesibile, a fost un indiciu că iluminatul încăperilor subterane nu era singurul lor scop.

De fapt, susțin arheologii amintiți, în studiul lor publicat în revista Harvard Theological Review, toate descoperirile susțin ideea unor practici interzise, cu origini păgâne străvechi, prin care anumiți indivizi încercau să comunice cu persoanele defuncte.

Se știa încă din perioada romană că practica necromanției era una larg răspândită în Imperiul Roman, inclusiv în Palestina. Craniile umane erau, de asemenea, elemente indispensabile în astfel de ritualuri. Armele de metal erau alte accesorii indispensabile, căci exista convingerea că spiritele se tem de metale. Astfel, ele erau folosite pentru a ține la distanță spiritele nedorite.

Un alt element definitoriu pentru necromanți erau opaițele. Și asta pentru că, în funcție de umbrele pe care acestea le lăsau pe pereți, puteau fi citite și interpretate semnele și dorințele defuncților.

Interesant este că, deși era interzisă în religia iudaică și ulterior și în cea creștină, necromanția a continuat să fie practicată vreme de secole, chiar și într-o perioadă de fervoare religioasă așa cum a fost cea a ultimilor ani ai antichității.

Peste 61.000 de europeni au murit anul trecut din cauza valurilor de căldură

Vara anului 2022 a fost cea mai caldă vară din toată istoria înregistrărilor oficiale. Un record nedorit care, dacă ne uităm la valorile atinse vara asta, se pare că va cădea cât de curând. Datele oferite de Eurostat, organizația care se ocupă de statistică în cadrul Comisiei Europene, alături de cele furnizate de Institutul pentru Sănătate Globală din Barcelona (ISGlobal), alături de omologul său de la Paris, Inserm, arată că schimbările climatice își pun deja puternic amprenta asupra vieții oamenilor.

Conform datelor publicate în revista Nature, în intervalul 30 mai – 4 septembrie 2022, nu mai puțin de 61.627 de persoane din Europa și-a pierdut viața pe fondul temperaturilor ridicate. Doar în perioada 11 iulie – 14 august, o perioadă critică marcată de cele mai mari valori ale temperaturilor, s-au înregistrat 38.881 de decese. Iar din acestea, 11.637 au fost semnalate în decurs de doar o săptămână, în intervalul 18-24 iulie.

Cea mai afectată țară a fost Italia, cu 18.010 de decese, urmată de Spania (11.324) și Germania (8.173). Atunci când se vorbește însă de statistici și de numărul de decese raportat la un milion de locuitori, Italia este din nou pe un nefast loc 1, cu 295 de decese la un milion de persoane.

Grecia este cea de a două țară afectată, cu 280 de decese per milion de persoane, urmată de Spania (237) și Portugalia (211). O medie europeană, susțin cei de la Eurostat, ar fi de 114 decese la un milion de locuitori.

Situația este oarecum neobinuiștă căci, din aceleași date statistice, aflăm că Franța a cunoscut cele mai mari creșteri ale temperaturilor, cu 2,43 de grade Celsius față de valorile medii. Elveția a înregistrat creșteri cu până la 2,3 grade, în timp ce Italia (2,28), Ungaria (2,13) și Spania (2,11) o urmează în topul celor mari valori ale temperaturilor.

Vara anului 2003 rămâne însă vara cu cea mai mare rată a mortalității din istoria înregistrărilor oficiale, cu peste 70.000 de decese doar în Europa. Iar predicțiile specialiștilor nu sunt deloc îmbucurătoare. Se estimează că, până în anul 2030, în fiecare vară se vor înregistra, în medie, 68.000 de decese. Cifra ar putea crește până la 94.000 de decese în anul 2040, pe fondul creșterii graduale a temperaturilor globale.

Dați Follow paginii noastre de Facebook, HotNews Science, pentru a putea primi direct, în timp real, cele mai noi informații și curiozități din lumea științei!

Sursa foto: profimediaimages.ro