Ce opțiuni mai are Elon Musk pentru viitoarele lansări Starship ● Puneți banii la comun ca să fiți mai fericiți! ● Am aflat, în sfârșit, din ce e format interiorul Lunii. Și nu, nu e din brânză
Ce opțiuni mai are Elon Musk pentru viitoarele lansări Starship
După cum v-am anunțat recent, SpaceX, compania fondată de multimiliardarul Elon Musk, face subiectul unui proces pe fondul distrugerilor și a pericolelor la adresa mediului cauzate de lansarea celei mai mari rachete din lume, Starship.
Elon Musk a anunțat că viitoarea lansare va avea loc în decurs de maxim două luni. Problema este de unde va fi lansată Starship, căci procesul intentat de organizațiile ecologiste poate dura între doi și cinci ani. Și, teoretic, totul e blocat până atunci, cel puțin la baza de la Boca Chica, Texas.
Tot câțiva ani ar dura să fie finalizate și studiile cu privire la impactul asupra mediului, cele pe care SpaceX nu le-a prezentat Administrației Federale a Aviației (FAA) atunci când a primit licența pentru lansare. De aici tot tărăboiul.
O variantă ar fi Kennedy Space Center, Florida, susține Reuters, însă oficialii de acolo s-au arătat deja reticenți. Chiar dacă baza de la Boca Chica era una destinată doar lansărilor de test, iar Kennedy Space Center ar fi trebuit să fie cea de la care se efectua lansarea oficială, autoritățile se tem că distrugerile provocate de testele Starship ar afecta programele care îi duc pe astronauți pe Stația Spațială Internațională.
Baza Vandenberg din California nu este nici ea potrivită pentru o rachetă uriașă așa cum este Starship. Wallops Flight Facility din Virginia este prea mică. În plus, și cei de acolo ar dori studiile de impact asupra mediului, iar SpaceX nu doar că nu le are, dar nu își permite nici să aștepte până vor fi gata. Spaceport Camden, din Georgia, are probleme similare.
Ideea este că Starship ar trebui să ducă astronauți pe Lună în anul 2026, în condițiile în care cursa spațială cu China este din ce în ce mai acerbă, iar NASA trebuie să își respecte programul dacă vrea să țină pasul. Și cum opțiunile sunt din ce în ce mai puține, o decizie trebuie luată urgent.
Evident, mai există și varianta în care Congresul să ia o hotărâre radicală, având în vedere toate datele ecuației. Dar asta rămâne de văzut.
Puneți banii la comun ca să fiți mai fericiți!
Cuplurile căsătorite în care cei doi soți și-au deschis conturi bancare comune sunt mult mai fericite decât cele care nu au făcut-o deja. De revelația asta care vă poate îmbunătăți sănătatea avem parte citind un studiu publicat în Journal of Consumer Research.
Autorii, cercetători la Universitatea din Indiana, SUA, aveau o bănuială de ceva vreme, așa că s-au gândit ei să o și testeze științific. Astfel, au apelat la 230 de cupluri și le-au cerut să se lase monitorizate. Apropo, partenerii erau căsătoriți relativ recent, iar cercetătorii i-au monitorizat pe o perioadă de doi ani. Astea au fost condițiile.
A reieșit că acele cupluri care au optat pentru un cont comun în bancă au avut o relație mult mai fericită pe parcursul celor doi ani, decât cele care au optat pentru conturi separate. Zic cercetătorii că la mijloc ar fi transparența și sentimentul de siguranță pe care îl oferă un partener celuilalt.
Faptul că unele cupluri au o rezervă comună le-ar face mai împlinite, din punctul ăsta de vedere, decât cele care împart cheltuielile. Spre exemplu, eu plătesc întreținerea, tu faci piața. Autorii citați spun că a doua variantă e mai mult o relație de afaceri, și nu se pupă cu o comuniune trainică.
Ah, și încă ceva, veniturile medii ale cuplului erau undeva pe la 50.000 $ anual, adică nu o sumă foarte mare pentru un cuplu american. Așa se mai explică. Altfel, dacă ne gândim că unul e milionar și altul s-a căsătorit doar pentru banii ăluia, s-ar putea să fie o problemă cu contul comun. Dar, în fine, să ajungeți voi milionari în dolari, apoi ne anunțați și pe noi, restul, cum e cu contul comun, ca să completăm studiul științific.
Am aflat, în sfârșit, din ce e format interiorul Lunii. Și nu, nu e din brânză
Puteți sta liniștiți, nu trebuie să vă mai agitați, să vă mai chinuiți cu întrebările, căci avem răspunsul la ceea ce vă măcina. Mai precis, am aflat din ce e format interiorul Lunii. Nu noi, ci o echipă de cercetători francezi de la CNRS (Centre national de la recherche scientifique) a făcut asta. Ba a și publicat rezultatul în revista Nature, ca să afle toată lumea.
Astfel, măsurând undele acustice generate de seismele selenare, oamenii de știință francezi au putut deduce compoziția interiorului Lunii. A reieșit că e una similară cu cea a Terrei. Păstrând proporțiile Luna are un nucleu solid cu o rază de circa 258 de kilometri. Acesta este înconjurat de nucleul extern, care este lichid, și care are o rază de aproximativ 362 de kilometri. Per total, asta înseamnă aproape 15% din raza totală a Lunii.
Echipa franceză a mai putut calcula că densitatea nucleului este de aproape 7.882 de kilograme pe metrul cub. Adică una similară densității fierului. Asta îi va ajuta pe cercetători să înțeleagă mai bine modul în care câmpul magnetic al Lunii s-a diminuat puternic. Da, la scurtă vreme după formare, satelitul nostru natural avea un câmp magnetic puternic. Acesta a început să se diminueze acum vreo 3,2 miliarde de ani, și nimeni nu știe de ce.
Evident, totul ține de compoziția nucleului și de mișcarea acestuia. Iar acum suntem cu un pas mai aproape de elucidarea misterului. Yaaay! Spuneți voi că nu vă simțiți mai ușurați acum, după ce ați aflat toate astea!
Dați Follow paginii noastre de Facebook, HotNews Science, pentru a putea primi direct, în timp real, cele mai noi informații și curiozități din lumea științei!
Sursa foto:Profimediaimages.ro
1
3
