Proiectul Rosia Montana a starnit discutii si dispute inca de la inceput. Fiecare tabara isi are propriile argumente si fiecare argument e sprijinit pe studii sau pe declaratii ale unor personalitati publice. In textul de fata vom prezenta trei aspecte ale proiectului Rosia Montana, cu cateva argumente pro si respectiv contra.

• Locurile de munca. Cate vor fi si pentru cat timp?

Sustinatoriiproiectului vorbesc despre 2.300 locuri de munca, in faza de constructie, si de 880 locuri de munca, in faza de exploatare. Prin efectul de multiplicare, acestea ar ajunge la 3600 de locuri de munca (directe si indirecte). Cifrele fac parte dintr-un studiu al Oxford Policy Management.

Incepand cu anul 2010, compania RMGC a primit in Rosia Montana cateva mii de cereri de angajare. In acest moment, cu toate ca proiectul minier este inca in procedura de evaluare, Rosia Montana Gold Corporation are 458 de angajati. Peste 84% din oamenii care lucreaza la proiectul minier sunt din Rosia Montana si din localitatile din imediata vecinatate a acesteia (Abrud, Bucium, Campeni, Lupsa, Mogos, Bistra, Sohodol, Ciuruleasa).

"Adevarul la Rosia Montana este foarte trist: tineretul si cei in varsta de pana la 50 de ani vor trebui sa plece. Nu putem sa stam sa murim de foame, suntem alungati de saracie din casele noastre. Vor ramane aici doar parintii nostri, bunicii care au pensie. Eu am plecat in strainatate in 2005 si, desi sunt electrician calificat, am lucrat ca salahor. E o paine amara! Acum, am un loc de munca, ii ajut pe fratii mei, care au familii si probleme. Dar sunt mii de rosieni, cu familii mari, unii cu rate la banci, care nu au acest noroc. Investitia asta mare a RMGC va aduce prosperitate zonei si zona va aduce prosperitate in cadrul tarii", crede Dorin Furdui, localnic din Rosia Montana.

Rosia Montana Gold Corporation urmareste ca efectele bune ale proiectului sa se rasfranga cat mai mult asupra comunitatii locale, de care apartine. Compania vrea ca un numar cat mai mare de locuri de munca din cele create sa fie ocupate chiar in zona de impact a proiectului, adica in comuna Rosia Montana si zonele invecinate, iar apoi la nivel judetean.

Pentru ca proiectul minier sa aduca beneficii cat mai mari acestei regiuni, RMGC organizeaza periodic cursuri de formare profesionala pentru membri comunitatii locale. In acest fel, localnicii vor putea avea un rol cat mai activ in proiectul minier.

Exista de asemenea si o "politica a furnizorilor locali", adica reguli care spun ca, ori cate ori este posibil, RMGC va apela pentru serviciile de care are ne voie la firme locale, care au un loc preferential. Aceasta politica urmareste sa sustina dezvoltarea micilor afaceri detinute de oamenii din comuna Rosia Montana si localitatile invecinate. De exemplu, numai in 2008, cheltuielile pentru bunuri si servicii la nivelul comunitatii locale au fost de peste 4 milioane de lei.

"Acest proiect de la Rosia Montana vine in sprijinul investitorilor locali si straini. Trebuie sa ne tinem de treaba si ne bucuram ca a revenit si presedintele Romaniei. Locuri de munca, locuri de munca, locuri de munca", a declarat Ion Popescu, lider al sindicatului Meridian.

Si in strainatate mineritul genereaza mii de locuri de munca. Seppo Maula, din Kittila, Finlanda, declara ca "600 de oameni lucreaza in prezent, dar se multiplica de 3 ori aceasta cifra daca vorbim de toti cei care profita de pe urma proiectului. Peste 400 din cei 600 locuiesc in Kittila. Si populatia din Kittila a crescut. Avem 6300 de locuitori de la 600-700. In familiile de acolo, sotul lucreaza in mina iar sotia in turism. Au incredere in viitor, in economia locala, stiu ca municipalitatea le poate oferi tot ce au nevoie. Instruirea este foarte importanta. Ne-am organizat cu municipalitatea si in regiune cu ajutorul companiei miniere pentru a oferi instruire oamenilor. Cand lucrezi cu masini moderne, trebuie sa stii cum sa lucrezi. Cand lucrezi cu substante toxice, trebuie sa stii ce sa faci. Aveti aceleasi idei si probleme si aici si cred ca veti reusi. (..)In sezon, 1600 de oameni lucreaza in turism. Si serviciile atasate sunt implicate - educatie, servicii sociale."

Oponentii acestui proiect nu neaga cifrele, dar arata ca miile de locuri de munca sunt temporare, urmand sa existe doar pe perioada exploatarii. Intrucat proiectul nu vizeaza dezvoltarea durabila, dupa ce va fi exploatat aurul, oamenii se vor intoarce exact in acelasi punct in care sunt astazi. In plus, nu exista nici o garantie ca in proiect vor fi angajati localnicii. Asa cum sustine RMGC, mineritul de acum nu se mai compara cu cel de acum 50 de ani. Tehnologia a evoluat foarte mult, iar minerii romani (in majoritate fosti angajati ai MINVEST DEVA) nu au know how-ul sa foloseasca utilajele performante, folosite de RMGC.

"In componenta ALFA exista si sindicate miniere", spune si Bogdan Hossu, liderul sindical al Confederatiei. "Deci, ne preocupa serios soarta minerilor. Contestam insa proiectul minier Rosia Montana pentru ca acolo se duce o campanie de minciuni: se promit 3600 de locuri de munca, dar studiile noastre au demonstrat ca am putea vorbi de fapt de 2000 de locuri care, in realitate, sunt 1040, care, pentru romani, nu vor trece de 800 in perioada de constructie... Ca sa ajunga, in faza exploatarii, la nici 250, din care multe pentru straini.".

• Impactul economic pentru Romania

Argumentele PRO

Planul de afaceri al proiectului minier prevede beneficii totale de peste 4 miliarde de dolari pentru economia Romaniei.

Dintre acestia, 1,8 miliarde USD vor intra direct la bugetul de stat. Aceste fonduri sunt constituite din dividendele obtinute de statul roman, care detine 19,3% din actiunile companiei RMGC, redevente platite de RMGC, precum si alte taxe si impozite achitate direct catre bugetul statului, local, regional si national.

Restul de 2,4 miliarde USD reprezinta bani cheltuiti in Romania pentru resurse umane, constructii, energie electrica, materiale, transport, reactivi, piese de schimb si altele. Aceste sume reprezinta o investitie directa in economia Romaniei si vor ajunge la forta de munca, intreprinzatorii si companiile romanesti ce vor furniza produse si servicii pentru RMGC, in faza de constructie si cea de operare.

Investitia necesara pentru a realiza proiectul minier de la Rosia Montana este de aproximativ 1,7 miliarde de dolari. Din acestia, aproximativ 450 milioane au fost deja investiti de companie. Faza de constructie va mai aduce inca 876 milioane de dolari, iar diferenta de aproximativ 500 milioane este planificata a fi cheltuita in faza de dezvoltare si in cea de inchidere a minei.

Dupa obtinerea autorizatiei, compania va investi in zona aproximativ 1 milion USD/zi in timpul fazei de constructie, care va dura aproximativ 2 ani.

Impactul potential, direct si indirect, al proiectului minier in economia Romaniei este de 19 miliarde USD, dupa cum au aratat expertii de la Oxford Policy Management, luand in calcul efectul de multiplicare a beneficiilor economice.

Ambasadorul Canadei in Romania, Philippe Beaulne, a declarat ca intarzierea implementarii proiectului Rosia Montana poate sa transmita un semnal negativ si altor investitori, precizand insa ca decizia apartine statului roman.

Mineritul si tehnologia pot reda Romaniei statutul de lider mondial. O demonstreaza laboratorul fizico-chimic din Rosia Montana, unic in Europa, si unul dintre putinele din lume de o asemenea complexitate. Acest laborator, al carui istoric este legat de Proiectul Rosia Montana, functioneaza astazi ca o placa turnanta intercontinentala, analizand probe de minereuri de pe trei continente.

Unitatea a fost inaugurata in 1997. Majoritatea specialistilor si muncitorilor angajati in laborator au fost recrutati din regiune. Iar pentru administrarea investitiei de 300.000 de dolari a fost cooptata corporatia elvetiana SGS, cel mai mare furnizor de servicii de laborator din lume.

"In primii noua ani de activitate, laboratorul a efectuat peste 180.000 de teste pe probe pentru mina locala. Echipamentele moderne si experienta dobandita au constituit premiza dezvoltarii noastre ulterioare(..)Prezenta in peste 50 de tari a Grupului ALS ar fi putut sa aduca si relocarea laboratorului nostru. Nu rezolvi insa nimic doar mutandu-te dintr-un loc in altul, mai ales cand ti-ai format o echipa stabila. Compania australiana a contat pe romanii din zona", isi aminteste managerul unitatii, Francisc Hidi, unul din primii cinci angajati.

Efectueaza de opt ori mai multe tipuri de analiza decat in anii de inceput si proceseaza, zilnic, peste 2.500 de probe, din zeci de tari de pe trei continente: Europa, Asia, Africa.

Pana in 2006, acesta avea 18 angajati. Astazi are 80, majoritatea localnici sau din imprejurimile Rosiei Montane, iar salariul mediu lunar s-a dublat de la 400 la 800 de dolari.

Inceperea exploatarii aurului la Rosia Montana ar reprezenta "o rampa de relansare" pentru compania Nitroporos din Fagaras si pentru industria de materiale explozive din Romania, in general, a declarat, pentru "Evenimentul Zilei", Lucian Cupu, liderul sindicatului Nitramonia-Rompiro.

"Proiectul Rosia Montana ar putea fi o buna sansa pentru sectorul de explozivi civili, care este in regres. Ar asigura o piata de desfacere sigura si locuri de munca. Noi vom fi cei mai competitivi, datorita costurilor reduse de transport", a afirmat Cupu.

Argumente CONTRA

Proiectul minier nu foloseste resurse procesate local. Principala materie prima in activitatea minei este minereul, care este direct procesat de companie, cu propriile echipamente de import. Unele produse chimice ar putea fi achizitionate din Romania, dar acest lucru nu va avea mai mult ca sigur un impact semnificativ asupra industriei chimice locale.

Produsul final al Proiectului este lingoul dore(aliaj aur-argint). In Romania insa nu exista o piata de desfacere a aurului si nu exista o industrie de procesare a aurului din cauza faptului ca Romania nu a mai extras aur din 2006. BNR a anuntat oficial ca rezervele nationale de aur sunt suficiente. Pietele de desfacere ale RMGC sunt deci in strainatate si compania va exporta intreaga sa productie. Proiectul nu se bazeaza pe resurse procesate local si nu genereaza nici o activitate economica corelata. Din punct de vedere economic, pretentia RMGC ca Proiectul va avea un impact pozitiv asupra economiei locale si nationale este nerealista.

Mai mult decat atat, existenta unei activitati miniere de asemenea proportii ii va descuraja pe alti potentiali oameni de afaceri sa investeasca in regiune. Pe langa minerit, regiunea are un potential semnificativ si imediat pentru o dezvoltare bazata pe turism (agroturism si turism cultural), precum si pentru activitati economice bazate pe cresterea animalelor etc.

Aceste activitati alternative nu pot fi dezvoltate intr-o zona in care mediul inconjurator (apa, sol, aer) va fi afectat in mod considerabil de activitatea de tip minier. In mineritul aurifer, resursele naturale (Pamantul, Minereul, Padurile, Aerul, Apa) sunt intrari in sistem, iar iesirile sunt : Sterilul, Aurul, Eroziunea solului, Emisiile in aer, Poluarea apei. Folosirea si distrugerea resurselor naturale, cat si efectele distrugerii asupra mediului trebuie sa fie cuantificate in costuri pentru economia nationala. Evaluarea acestor costuri trebuie sa ia in consideratie : pierderea ( temporara sau permanenta) a resurselor disponibile pentru alte utilizari, costul remedierii distrugerilor mediului, inclusiv reabilitarea carierelor, curatarea raurilor poluate de drenarea apelor acide, etc. [ASE]

Trebuie cantarite cu grija costurile pierderilor de resurse naturale disponibile, inclusiv ale aurului si de asemenea, luata in considerare posibilitatea ca aceste resurse sa fie folosite in alte activitati alternative si durabile. [ASE]

Costurile de remediere a distrugerilor mediului sunt uriase. Oameni de stiinta din Organizatia Cercetarii Stiintifice a Commonwealth-ului ( the Commonwealth Scientific Research Organization) din Australia au estimat costul remedierii siturilor abandonate care produc ape acide in medie la 100.000 USD / ha. Alte studii (Kuipers, 2000) au gasit costul de refacere a mediului pentru minele la suprafata care produc ape acide intre 50.000 USD/ha si mai mult de 250.000 USD/ha, cu o medie de 170.000 USD/ha. Raportul dintre terenul folosit direct de catre compania miniera si aria totala afectata este 1:5. In cazul Rosiei Montane, zona industriala va ocupa o suprafata de circa 1 200 ha, dar aria afectata totala va fi de 5 ori mai mare, deci de circa 6 000 ha. Daca ne bazam pe costul estimat de cercetatorii Australieni, de 100.000 USD/ha, obtinem un cost total de mediu pentru Rosia Montana de circa 600 mil. USD. [ASE]

Acest cost poate fi si mai mare in cazul in care RMGC nu va folosi planuri de management adecvate.

• Cat castiga Statul roman din taxe, impozite si redevente?

Argumente PRO

Peste 5 miliarde de dolari va castiga statul roman din proiectul minier de la Rosia Montana, reprezentand taxe, impozite, dividende si o redeventa calculata la 6%, care se ridica la aproape un miliard de euro, a explicat analistul Ionel Blanculescu in cadrul unui interviu realizat de Bursa. Potrivit acestuia castigul statului reprezinta 56% din valoarea proiectului.

Calculele specialistului au pornit de la studiul de impact al proiectului de la Rosia Montana asupra economiei Romaniei, studiu realizat de experti internationali si pe care Ionel Blanculescu l-a actualizat. Potrivit acestuia, valoarea aurului s-a dublat, uncia crescand de la 900 la 1.800 de dolari, iar calculele s-au bazat pe o redeventa de 6%, in conditiile in care in aceasta perioada se discuta cresterea acestei redevente, convenite initial la 4%.

"In 27 de ani, cat se considera ca va functiona proiectul de la Rosia Montana (constructia uzinei de prelucrare va dura 2 ani; 16 ani - perioada de exploatare; 9 ani - perioada de inchidere, dezafectare si reamenajare ecologica a teritoriului), afacerea va genera, prin vanzarea aurului si a argintului extras, un profit net de 8,4 miliarde de dolari. Dupa plata impozitului pe dividende, de 1,34 miliarde de dolari, vor ramane de distribuit dividende de 7,1 miliarde de dolari, din care statului roman i-ar reveni aproape 20% din capital, adica 1,42 miliarde de dolari, iar partenerului canadian 5,68 miliarde de dolari (80% din capital)", a explicat Ionel Blanculescu. Actiunile Rosia Montana Gold Corporation sunt detinute de Gabriel Resources (80,69%) si compania de stat Minvest Deva (19,31%).

"In Finlanda, acum 30 de ani exista monopol de stat. Nu exista interesul cresterii productiei, apoi am aderat la UE si UE a zis ca toata lumea poate veni in Finlanda sa extraga minerale. Regiunile cu minerale erau in nordul si estul Finalandei, zone mai putin dezvoltate. Acum exista un plan nou, cu mai multe proiecte, care implica investitii in Laponia de peste 60 de milioane de euro. Se vor crea foarte multe locuri de munca.", a declarat Seppo Maula, fost primar al Kittilei, oras minier.

Argumente CONTRA

Statul roman ar primi 4% redevente pentru aur si argint. Presa vorbeste despre majorarea acestui procent la 6% prezentata ca o negociere reusita, fara se spuna ca in tari ca Africa de Sud redeventele pentru metale pretioase sunt de minim 20%.

Afrodita Iorgulescu, profesor in cadrul ASE, spune ca, de-a lungul timpului, costurile pe care "Gabriel Resources", actionarul majoritar la RMGC le-a avansat ca fiind necesare pentru constructia minei de la Rosia Montana s-au modificat consistent. Domnia sa a precizat ca, daca in 2001, constructia minei ar fi costat 253 de milioane de dolari, in 2002 pretul a crescut la 437 milioane de dolari, in 2006 - la 638 milioane de dolari, iar in 2009 - la 876 milioane de dolari. "Explicatia noastra pentru aceste cresteri este ca acest cost a fost evaluat gresit, urmare a incapacitatii RMGC de a face un proiect bun", a declarat Afrodita Iorgulescu.

O alta problema semnalata de reprezentanta ASE este ca "beneficiile pentru statul roman au crescut de-a lungul timpului, in mod ireal, in documentele companiei, de la 2 miliarde de dolari in 2005, pana la 4 miliarde de dolari, in 2010. "O suma cu mult exagerata", considera domnia sa.