Este cunoscut in tara si peste hotare talentul sportiv si rezultatele romanilor in acest domeniu. Chiar daca in Romania se nasc copii deosebiti, marea majoritate raman in anonimat pentru ca, de 14 ani incoace, statul nu investeste nimic in tinerele talente.

Copiii cresc, se irosesc si numai Dumnezeu mai stie de ce si cu ce scop i-a inzestrat pe acesti copii cu asemenea daruri, ca noua ne raman ascunse caile Lui. Singurul sport de masa a ramas „bajbaiala cu buzunarele goale” in goana catre Europa, dar hotii au furat pana si „linia de sosire”, de nu se mai poate incheia odata aceasta cursa infernala.

Peste hotare fiind speranta romanilor, de curand UE a conchis si ea ca ar fi bine ca Romania sa fie atrasa spre Europa Unita, caci altfel terenul ramane liber celor din afara continentului nostru sa practice nestingheriti sporturi precum tirul spre coasta lor dezvoltata economic.

Tratative, directive, normative …etc, cert este ca la noi, conducerea guvernata de cabinetul Nastase a inceput aplicarea lor fara discernamant prin orice mijloace, fortand finalul, in speranta unui scor bun in alegeri si pe tabela de marcaj de la Bruxelles.

Masurile menite sa vina si in sprijinul persoanelor cu handicap locomotor, le-au fortat, in final, impotriva naturii, la sporturi extreme, implicandu-i intr-o competitie acerba cu caile de acces in cladirile publice. Locurile de start raman la latitudinea “jucatorilor”, caile de acces transformandu-se in trambuline.

La noi in oras, probele acestea se sustin la Primarie, Circa Fiscala, la Posta… Campionatul se afla in plina desfasurare, gradul de risc este dus la extrem, proba de foc fiind amplasata tocmai la intrarea in cladirea Postei si a Telefoanelor. Aici, dragi agniteni, panta la urcare este de 45° si se urca semeata pe vreo 10 scari.

Pentru a te aventura in aceasta proba ai nevoie de curajul nebunesc al pilotilor japonezi kamikaze. Startul trebuie amplasat in cofetaria de peste drum, pentru escaladarea trambulinei. Cu toate aceste eforturi ele risca sa intre in impact, din cauza vitezei, cu usa de la intrare, fiindca bugetul auster al proiectului a omis plasele de amortizare.

Si daca totusi, prin absurd, ar reusi dupa urcare aterizarea, coliziunea la coborare cu bordura le va propulsa in salt mortal pe carosabil.

…Si atunci… daca aceste pretentii “europene” nu sunt propuse si realizate intr-o maniera fireasca si umana, ne intrebam:

Cui foloseste toata aceasta tevatura?