Iesenii sint indragostiti de „femeile lui Cartarescu“

de redactia@jurnaluldeest.ro     Jurnalul de est
Miercuri, 26 ianuarie 2005, 0:00


Cine s-ar fi gindit ca cel mai mare succes de librarii va fi tocmai o carte care... nu a fost scrisa ca o carte?

„De ce iubim femeile“, al 20-lea titlu editorial al lui Mircea Cartarescu, reuneste 21 de texte scurte care au aparut initial in reviste precum „Elle“, „Tabu“ sau „Lettre Internationale“.

Acum, volumul inregistreaza cifre de vinzari incredibile, fiind cotat de librariile din Iasi drept una dintre

cele mai cerute si cumparate carti.

Povestea acestui volum este aproape neverosimila, daca ne gindim ca intre momentul in care Humanitas a lansat ideea publicarii textelor lui Cartarescu si aparitia volumului pe piata au trecut doar zece zile. Tiparita in colectia „Cartea de pe noptiera“, „De ce iubim femeile“ se vinde astazi de aproape patru ori mai mult decit orice alt titlu de succes.

Evident, este cautata mai ales in Librariile Humanitas, unde, asa cum declara Cristina Mitocaru (librar la Libraria Humanitas din Piata Unirii), „vin foarte multi universitari, studenti, care in general cer carti bune“.

Daca ar fi sa ne uitam la vinzari, prin „carti bune“ ar trebui sa intelegem „Pianista“ Elfriedei Jelinek, „Codul lui Da Vinci“ – Dan Brown sau, de ce nu, „Dictionarul general al literaturii romane“ al Academiei.

Succesele nasc succese

„Codul lui Da Vinci“, aparut la Editura Rao in septembrie 2004, este una dintre acele carti pe care toti autorii doresc sa le scrie si toti editorii, sa le publice.

Ea a facut deja istorie, fiind cartea care a vindut cele mai multe milioane de exemplare intr-un singur an, iar Dan Brown este singurul autor care a reusit sa-si aduca si titlurile vechi („Ingeri si demoni“, „Deception point“, „Fortareata digitala“) in topul international al vinzarilor.

Daca „Codul lui Da Vinci“ este faimos datorita succesului

extraordinar la public, „Pianista“, romanul Elfriedei Jelinek (Polirom, 2004), are recunoasterea unui Nobel. Premiul pentru literatura i-a fost acordat anul trecut, romanul fiind, insa, distins si cu prestigiosul Premiu „Heinrich Böll“.

Cartea a fost ecranizata de regizorul Michael Haneke, pelicula obtinind in 2001 Marele Premiu al Festivalului de la Cannes.

Iesenii au, se pare, o atractie speciala catre autorii „formatori de opinie“, best-seller-uri fiind

si cartile scoase de Andrei

Plesu („Despre ingeri“ si „Obscenitatea publica“) sau Horia-Roman Patapievici

(„Ochii Beatricei“ si „Discernamintul modernizarii. 7 conferinte despre situatia de fapt“). Dar nu este mai putin adevarat ca se cauta si carti de bucate sau despre masaj.

De asemenea, audio-book-urile si CD-urile multimedia – o alternativa propusa de Humanitas pentru cartile „traditionale“ – sint la mare pret.

Astfel, iesenii cer in librarii „Romania in fotografii snetconventionale“ (Razvan Voiculescu) sau „Intoarcere in Bucurestiul interbelic“ (Ioana Pirvulescu).

OTV impune autori pe piata de carte

Spre deosebire de librariile Humanitas, centrate pe promovarea titlurilor editurii cu acelasi nume, libraria Junimea, spre exemplu, cultiva un public mult mai larg si dezvolta o oferta de carte pentru toate gusturile si buzunarele.

Desi „Codul lui Da Vinci“ sau Paulo Coelho se vind si aici foarte bine, in ultimele doua luni au existat cereri insistente si pentru Dictionarul Explicativ al limbii romane (DEX) sau pentru tratate de drept si economie. Totodata,

in luna decembrie, libraria Junimea a inregistrat o crestere substantiala a vinzarilor de carte pentru copii. „In luna decembrie s-au vindut foarte bine cartile pentru copii, de la cele mai scumpe, de genul enciclopediilor scoase de editurile RAO sau Acvila ’93, si pina la cele mai ieftine. Am avut cazuri in care ni s-au cerut, de catre parinti, carti care sa nu depaseasca 17.000 de lei.

Din fericire, oferta noastra cuprindea si carti frumos colorate, cu preturi intre 14.000 si 17.000 de lei“, ne-a declarat Narcisa Gherghe, librar coordonator la Junimea.

Un alt fenomen remarcat de Narcisa Gherghe este influenta televiziunii asupra preferintelor cumparatorilor: „Au existat cazuri in care lumea a dat navala in librarii dupa ce au vazut o anumita carte prezentata la TV“.

Un exemplu ar fi cel al volumelor scoase de Olimpian Ungherea („Reteta gloriei“ sau „Agonia“), un „senzationalist“ frecvent invitat la OTV.

Best-seller-urile iesene provin, asadar, din domenii extrem de variate. Un lucru, insa, pare sa le uneasca: toate aceste carti sint „la moda“. Iar din perspectiva vinzarilor, intre Cartarescu si Coelho se stabileste astfel un involuntar si pervers semn de echivalenta.



--------------------------------------------------------------------------------






Citeste doar ceea ce merita. Urmareste-ne si pe Facebook si Instagram.

















104 vizualizari


Abonare la comentarii cu RSS

ESRI



Hotnews
Agenţii de ştiri

Siteul Hotnews.ro foloseste cookie-uri. Cookie-urile ne ajută să imbunatatim serviciile noastre. Mai multe detalii, aici.



powered by
developed by