La nivel central scandalul a inceput cu Romania libera, a urmat Evenimentul Zilei, iar acum a venit randul ziarului Adevarul. Acestea sunt cele mai rasunatoare scandaluri, dar in interiorul oricarui trust de presa sau simpla redactie din Bucuresti sau oraselele din provincie mocneste un foc, care poate sa izbucneasca oricand.

Se poate spune ca revolutia media din Romania are loc la aproape 15 ani de la instalarea asa zisei democratii. Se da o lupta acerba intre moralitate, transmiterea informatiei, manipulare si bani.

Exista ziaristi sau facatori de ziare considerati monumente, pe care, se credea ca, nimeni, niciodata nu le va putea darama. Exista oameni care se cred Dumnezei pentru simplul fapt ca au la indemana aceasta demolatoare posibilitate, informatia.

Pentru multi dintre acesti zei nu mai conta nici cititorul, nici amaratul de jurnalist care trudea din greu sa-i aduca lui acea informatie, pe care daca nu o publica, o folosea in alt scop.

Se schimba ordinea, se face curatenie sau este doar o aparenta? Se poate face presa de calitate cu oameni motivati, cu informatie clara si corecta, iar publicitatea de stat sa mearga acolo unde spune legea, adica la audienta si tiraje mari? Este corect ca veteranii presei sa fie inlaturati? Este tanara generatie capabila sa gestioneze informatia mai bine, in interesul publicului?

Asistam la fenomenul luptei dintre generatii, mentalitati sau este o simpla revolutie de catifea si la o permutare a liderilor de opinie pe piata media? Iata doar cateva dintre intrebarile care framanta la ora actuala nu doar lumea presei ci si politicieni, oameni de afaceri si toti cei care sunt direct interesati ca mass-media din Romania sa aiba un parcurs clar.

De teama sa nu repete greselile guvernului Nastase, care a impartit publicitatea dupa criterii politice, premierul Calin Popescu Tariceanu s-a angajat sa sustina un proiect de lege. Intocmit impreuna cu asociatiile de media, care sa reglementeze atribuirea publicitatii de stat.

Pe de alta parte, in aceste zile, unul dintre ziarele importante din Romania, Adevarul, a suferit o lovitura puternica. Cristian Tudor Popescu, Adrian Ursu, Lelia Munteanu si Bogdan Chireac au anuntat ca pleaca de la ziar deoarece proprietarul majoritar Anna-Maria Tinu, fiica lui Dumitru Tinu, a hotarat excluderea lor din Consiliul de Administratie.

Adevarul, fostul ziar Scanteia, a avut o istorie plina de suspiciuni legate de orientarea politica, dar si anumite nebuloase financiare. Despre aceste doua aspecte - criza de la Adevarul si publicitatea de stat - am discutat cu ziaristi, directori de ziare si patroni.

Aurelian Grama (Trustul Gazeta):

Este un fenomen firesc care va zgudui toate marile firme, este o curatenie pe piata media. Statuile sunt date jos si acum isi dau seama ca brandul conteaza. Indiferent ca se cheama WAZ, Ringier sau Ana-Maria Tinu, actionarii fac legea, dar, din pacate, exista o mare problema in relatia dintre patronat si liderii redactiilor.

Toate ziarele care s-au privatizat prin metoda MEBO, cand si femeia de serviciu a devenit actionar, toate fostele organe de presa ale PCR in judete (Adevarul de Cluj, Cuvantul liber, Nepujsag) au mostenit abonamentele, mortii, mica si marea publicitate in virtutea inertiei.

Oamenii erau in acelasi timp redactori, directori sau contractori de publicitate, nu se facea distinctie intre administratie, redactie si publicitate. Au fost obisnuiti sa primeasca salarii mici, dividente mari si comisioane foarte mari.

Normal ca actionarii au descoperit ce se intampla si s-au suparat, iar marile agentii de publicitate au inceput sa solicite raportul BRAT, profilul cititorului. Vanzatorii de publicitate au vazut ca sunt probleme foarte mari.

Decapitandu-le veniturile mari, acesti monstri sacri raman doar niste mari nume, pentru ca nici unul dintre ei nu a reusit pana acum sa construiasca propria afacere, au trait in spatele brandurilor. E vremea sa se inchida si Clubul Roman de Presa si statuile anului '90 sa coboare printre cititori. Nu este normal ca C.

T. Popescu sa se plimbe intr-o Dacie, cand are asemenea venituri, numai pentru a-si multumi cititorii de la Scanteia. Este doar inceputul. In Transilvania, Jurnalul Bihorean, Bihary Naplo sau ziarul unguresc de Satu Mare, Cuvantul liber din Deva, Observator aradean au fost cumparate de trustul de presa ungar Infor Media.

Tribuna din Sibiu a fost ofertata la 1,2 milioane de euro iar Cuvantul liber si Nepujsag vor urma. Pentru a da un exemplu de cum se privatizeaza presa locala va pot spune ca Infor-Media a cumparat 2% din Adevarul de Arad cu 80.000 de euro, numai pentru a fi actionari si pentru a obtine anumite documente. Pana la urma fiecare isi are pretul.

Mirela Moldovan (Radio Targu Mures):

In ultimul timp am asistat la o reasezare a celor mai importante ziare din din presa centrala. Dupa discutiile iscate in jurul „Evenimentului Zilei" si „Romaniei Libere", situatia de la „Adevarul" confirma o influenta tot mai mare a economicului in politica manageriala a acestor ziare.

Pe de o parte, acest lucru dauneaza stabilitatii unor branduri deja consacrate in presa romaneasca, dar pe de alta parte, clarifica pozitia editoriala a anumitor jurnalisti: este si cazul lui Cristian Tudor Popdescu, care opteaza pentru asa numita presa „serioasa", in dauna tabloidelor.

Intre interesul economic al anumitor trusturi de presa sau patroni de ziare si o presa de calitate, ramane optiunea cititorului care va fi, cu siguranta, cel care va decide care dintre ziare vor ramane in viata si care vor disparea.

Intr-o faza incipienta a maturitatii presei romanesti, eu consider ca inca nu s-a creionat intru totul gustul romanilor pentru un anumit tip de presa. Cred ca in urmatorii cativa ani in Romania va continua sa functineze legea „locului destul sub soare pentru toti".

Consider ca presa mureseana s-a dezvoltat mult in ultimii ani. Unele titluri s-au pastrat inca din 1990 (Cuvantul Liber), altele au devenit o concurenta reala (24 de ore muresene), dar a venit si momentul aparitiei ALTERNATIVEI la presa consacrata mai bine de un deceniu: „Ziarul de Mures" si „Zi de Zi".

Orice cititor de presa recunoaste calitatea in scrisul multora dintre colegii nostri de breasla. Este clar ca asistam la o maturizare a presei romanesti si la o apropiere a sa de standardele profesionismului.

Ceea ce diferentiaza presa locala mureseana de presa centrala nu este calitatea articolelor ci volumul finantarilor. Dupa parerea mea, o infuzie de capital in oricare dintre ziarele mentionate anterior ar creste calitatea formei ziarelor muresene.

Publicitatea de stat, pe langa nevoile reale de promovare a actiunilor sau initiativelor anumitor institutii publice reuseste sa mentina in viata aceste ziare. In existenta lor se prezinta de fapt esenta democratiei: libertatea de exprimare. Ar fi bine daca publicitatea comerciala ar fi atat de importanta ca volum incat sa determine patronii de ziare sa refuze publicitatea de stat.

Din pacate insa, sectorul economic muresean este intr-o faza de evolutie, neajungand deocamdata la stadiul in care sa inteleaga faptul ca presa nu cerseste publicitate ci isi ofera serviciile de vehicul media. Un vehicul care este de fapt liantul intre activitatea unei firme si publicul larg. Aceasta inseamna comunicare, pe care ne straduim cu totii sa o profesionalizam.

Vlad Iorga (Evenimentul Zilei):

Cred, in primul rand, ca s-a discutat prea mult in aceeasi fraza despre publicitatea guvernamentala si despre evenimentele de la Adevarul. Sunt subiecte diferite. "Adevarul" se afla pe lista alba a publicitatii fostului guvern, dar nu exista o legatura directa cu debarcarea celor patru de la carma ziarului.

Este momentul in care vechea generatie de ziaristi a iesit de tot din scena. Razvan Ionescu la EvZ, Marius Tuca la Jurnalul National, Robert Turcescu la Cotidianul sunt redactori-sefi tineri, care conduc echipe de redactori tineri. Incepe, in sfarsit noua presa, presa cu adevarat moderna, nu pseudo-capitalista cum a fost pana acum.

Mugurel Gorea (Cotidianul):

Informatia inseamna putere. Presa e un factor de putere iar institutiile de presa fac jocuri de putere. Asa e de cand lumea, peste tot in lume. Restul tine de constiinta fiecarui ziarist, pe de o parte, si de sanatatea corpului social, pe de alta parte.

Cat priveste publicitatea de stat in mass media, e clar o forma de mituire a acesteia. Dar, pe undeva, si de adormire prin presa a opiniei publice. Grav este ca presa locala pur si simplu nu poate supravietui fara publicitate de la stat.

Nu imi place sa o spun, dar acesta e adevarul: o mare parte din vina apartine chiar opiniei publice, care nu reactioneaza la stimuli. Cu un tiraj de 2.000-3.000 de ziare la o populatie de 600.000 de locuitori in judetul Mures, ce ar trebui sa faca presa locala? Sa se apuce de copt langosi?

In fine, nu sunt de acord cu santajul in/prin presa, dar nu am nimic impotriva publicitatii in presa. Cu conditia ca, in cazul institutiilor publice, sa se poata demonstra ca publicitatea era necesara in beneficiul comunitatii.

Adrian Giurgea (Romania libera):

Adevarul este ca trebuie sa ne obisnuim ca presa, pentru patroni, este o afacere. Ceea ce se intampla la "Adevarul" nu are de ce sa ne surprinda. "Adevarul" este un ziar greoi asa cum e acum, iar actionarul majoritar, indiferent cine e el, vrea altceva si se pare ca si-a dat seama ca pentru a-l schimba trebuie sa schimbe mai intai echipa care coordoneaza redactia. Nici la 15 ani de la Revolutie "Adevarul" nu a reusit sa ne convinga ca traieste liber.

Ideea pe care o au oamenii despre acest ziar care a mostenit mii de abonamente este ca are mereu sprijin de la stat, indiferent de coloratura politica a celor de la putere. Acum lucrurile se pare ca se schimba. Ramane sa vedem cum.

La Evenimentul Zilei, se pare ca a fost vorba de altceva. Au fost scandaluri inaintea campaniei electorale. Redactorii nemultumiti au pleca, iar acum e liniste. Au fost presiuni politice, asa cum s-a facut si la Rl, unde linistea vrea sa o sparga Ilie Botos.

Cat despre banii de la stat in publicitate in presa locala nu va dau ca exemplu decat un saptamanal venit din Harghita si care se pare ca lua bani de la DGFP Mures sa publice anunturi pe vremea lui Savu. Sau doua din cotidianele locale care iau totul de la Primarie in timp ce presa de limba maghiara se chinuie sa isi recupereze banii din niste contracte.

Makkai Janos (Nepujsag):

Trebuie sa deosebim publicitatea; cea care se da in campaniile electorale de anunturile de interes public, pe care institutiile trebuie sa le dea, fiind obligate prin lege, si care nu influenteaza politica editoriala.

Va dau un singur exemplu: pe noi, primarul Dorin Florea ne considera dusmanii numarul unu si, cu toate acestea, avem anunturi de la primarie. Noi nu suntem de acord cu societatile mari care dau anunturile de publicitate prin care anunta o sedinta sau o vanzare sa o faca numai un presa centrala. Logic ar fi sa apara in presa locala, pentru ca este o informatie de interes local. Noi avem contracte cu primaria, prefectura si Consiliul Judetean.

In legatura cu conflictele din presa, acestea exista si in presa de limba maghiara, intre patroni. Adevarul este ca proprietarul poate face ce vrea, dar nu trebuie sa devenim jurnalisti care scriu in gaurile lasate de publicitate.

Florin Romanta (Radio Kiss FM):

Aceasta forma de constrangere, cu publicitatea de la stat, a fost, exista si va exista mereu. Tocmai de aceea noi am refuzat chiar si a face publicitate in campania electorala, noi nu suntem stresati de acest aspect, facem o publicitate sanatoasa, pentru ca audienta ne permite.

In legatura cu situatia de la „Adevarul", Anna-Maria Tinu sufera de sindromul castigatorului potului mare de la loto, care in doi ani risipeste toti banii. Practica o reteta sigura de a distruge un bussines. Echipa care a demisionat este formata din oameni echilibrati.