La doua saptamani dupa ce, intr-o anonima, conducerea Muzeului National de Istorie a Transilvaniei a fost acuzata de unii dintre angajati pentru incompetenta in actul managerial, de partinire in favoarea unor angajati, de retinerea unor drepturi salariale, lipsa de comunicare si de atitudine dispretuitoare, seria "armaghedoanelor" a ajuns la episodul doi.

"Un alt grup de muzeografi de la Muzeul National de Istorie a Transilvaniei din Cluj" semneaza o epistola anonima referitoare la galceava dintre conducerea muzeului si anumiti angajati, nemultumiti de "guvernarea" actualei echipe manageriale, formata din directorul general Ioan Piso si din adjunctul sau, directorul Mihai Rotea.

"Suntem nevoiti, in continuare, sa ne pastram anonimatul, deoarece dreptul la replica al directorului general, dl. Ioan Piso, a reprezentat doar o amenintare cu justitia", remarca semnatarii celui de-al doilea "armaghedon". Ei critica din nou o serie de aspecte din cadrul MNIT, o parte fiind reluate din anonima precedenta.

Una dintre acuze se refera la faptul ca expozitiile permanente si cele temporare nu reflecta vreun semn de innoire, ele fiind aproape neschimbate din 1995."In vitrine sunt ingramadite piese si documente fara explicatii, fara reconstituiri, fara prezentare tematica, fara a capta interesul vizitatorului strain care nu gaseste nici o singura eticheta explicativa intr-o limba de circulatie internationala.

Tezaurul este un depozit frumos, dar fara nici o conceptie sau explicatie in limba romana sau o limba de circulatie internationala (…) In cei 8 ani de manageriat al domnilor Ioan Piso si Mihai Rotea, muzeul a incremenit in nepasare si diletantism", arata semnatarii scrisorii anonime.

Acestia reclama si faptul ca, in urma cu ceva vreme, la MNIT a avut loc un furt, "la sectia egipteana, unde alarma nu functiona".

De la praful istoriei la mileniul III

Schimbarea conceptiei privind un muzeu, de la stadiul de imobil prafuit la cel de "institutie moderna din mileniu III", cum este caracterizat MNIT de istoricii anonimi, necesita dorinta, profesionalism si un proiect coerent. Totusi, semnatarii scrisorii afirma ca nu stiu sa se fi discutat vreodata despre modernizarea MNIT.

Lapidarul medieval, o sectiune importanta a muzeului, de o valoare monumentala incontestabila, este scoasa din circuitul expozitional, spatiul fiind inchiriat unei firme private de licitatii de antichitati si consignatie. Asta, dupa ce, ani la rand, lapidarul a fost blocat de un depozit farmaceutic al organizatiei umanitare "Asklepios".

Anonimii din MNIT cer redeschiderea acestui spatiu catre publicul vizitator. Lapidarul roman, "obiectul principal de interes al directorului general Ioan Piso - un epigrafist redutabil, recunoscut in lumea stiintifica - se prezinta, fara nici un dubiu, exact in starea din timpul lui Constantin Daicoviciu.

Vedem un depozit extrem de valoros de monumente sculpturale si epigrafice, fara nici o idee tematica sau explicitate in limba romana sau intr-o limba de circulatie internationala", sustin muzeografii "rebeli".

Pe langa cele descrise in primul lor memoriu, privind starea precara a depozitelor de arheologie si ev mediu, istoricii nemultumiti acuza "lipsa de interes ori conceptie in stocarea stiintifica, informatizata si in siguranta pentru personalul de specialitate a impresionantului patrimoniu mobil al muzeului", fapt care "a determinat neimbogatirea expozitiei permanente sau a celor temporare cu exponate adapostite din abundenta in depozite".

Intr-o situatie similara, in opinia celor care au trimis "anonima", se afla si laboratorul zonal de restaurari, adus de pe Calea Turzii in sediul MNIT si inghesuit intr-un spatiu necorespunzator, in timp ce alte sectiuni, precum biblioteca sau Oficiul pentru Patrimoniu se extind sau beneficiaza de largi interioare.

Explicatii pe documente

"Nu suntem adeptii unor masuri hei-rupiste, costisitoare si haotice, facute de ochii lumii, ci urmarim o strategie manageriala", afirma Mihai Rotea, referindu-se la planul de renovare a muzeului. Lucrarile costa 8 miliarde de lei, investitia fiind, dupa spusele lui Rotea, mai mica decat cea necesara constructiei unui nou edificiu.

Cat despre expozitiile permanente si cele temporare, directorul spune ca acestea nu reflecta nicidecum o conceptie de dinainte de 1989, iar prezentarea cronologica a evenimentelor este similara cu cea de la Naturhistorisches Museum din Viena.

Referindu-se la lipsa informatiilor in alta limba decat romana, Rotea sustine ca se lucreaza, cu voluntari americani, la aceasta "operatiune".

"Avem ghiduri tiparite in diverse limbi straine", mai spune Rotea, amintind si de ghidajul gratuit facut de personalul MNIT. Ca raspuns la acuzatia venita din partea istoricilor anonimi, care semnalau lipsa supravegherii electronice la muzeu, Rotea sustine ca furtul despre care se aminteste in "armaghedon" a avut loc ca urmare a neglijentei personalului.

Replica lui Rotea nu se opreste aici. "Lapidarul medieval poate fi vizitat de oricine", mai spune directorul. El adauga ca spatiul respectiv are un regim special, inauntru functionand si atelierul de restaurare a lemnului, care va fi mutat dupa finalizarea lucrarilor la cladire.

Cat despre acuzatiile privind o serie de nereguli financiare, la care fi fost partasi conducatorii MNIT, care ar fi favorizat o serie de societati private, Rotea a raspuns sec: "S-au facut licitatii, iar comisioanele firmelor private cu care am lucrat au fost infime, intre 2 si 5%".

Piso pareaza acuzatiile

Directorul general, Ioan Piso, aflat in Germania, declara ca toate acuzele ce i se aduc lui si conducerii MNIT "sunt niste minciuni", care pleaca de la o persoana care nu a putut ajunge nici director adjunct si nici sef de sectie. Piso afirma ca va cere Ministerului Culturii efectuarea unei anchete la Cluj, pentru a solutiona cazul (in)subordonatilor anonimi.

Directorul sustine ca va solicita inclusiv depolitizarea institutiei. "Tezaurul muzeului a fost, timp de 140 de ani, ascuns de public, si noi am fost cei care l-am expus pentru prima oara de atunci, si nu oricum. Sala in care au fost organizate expozitiile temporare este tot opera noastra, fiind realizata in 1998, impreuna cu camerele de tezaur.

Reparatiile si restaurarile la Muzeul de Istorie a Farmaciei le-am facut spre a pune la dispozitia publicului o expozitie unica, una dintre cele mai bune din Europa", rezuma in cateva cuvinte, directorul general Ioan Piso, activitatea sa din ultimii opt ani.