Unii dintre reprezentatii institutiilor constantene care au ca atributii principale protectia mediului au trecut de partea cealalta a baricadei, sustinand ca operatiunea de deversare pe plaja statiunii Eforie a apelor poluate ale Baltii Tuzla nu reprezinta nici un pericol pentru ecosistemul marin si nici pentru calitatea plajei in sezonul turistic viitor.

Acesta este si cazul lui Vasile Petro, seful Garzii de Mediu Constanta, care ne-a declarat ca „situatia de la Tuzla ar trebui privita mai mult din punct de vedere uman decat legislativ".

Pe de alta parte, Adrian Manole, directorul executiv al Agentiei de Mediu Constanta, a precizat faptul ca specialistii Agentiei nu au fost nici macar consultati cu privire la impactul asupra mediului produs de apa evacuata din balta.

Asa cum aratam intr-un articol publicat in editia de ieri a cotidianului „Replica", reprezentantii DADL – institutie condusa de directorul Ionel Manafu – au gasit solutia „salvatoare" a aruncarii pe plaja statiunii Eforie, si de acolo direct in mare, a surplusului de apa murdara provenita din Balta Tuzla, operatiune impusa de necesitatea desecarii suprafetelor inundate in cursul lunii septembrie a.c. Fata de aceste aspecte, Vasile Petro, comisar sef al Garzii de Mediu Constanta, s-a aratat mai mult decat tolerant, sustinand ca „situatia de la Tuzla ar trebui privita mai mult din punctul de vedere uman decat din cel legislativ".

Opinia lui Petro ar putea fi considerata indreptatita daca nu ar fi existat nici o alta alternativa, dar situatia de la Tuzla putea fi evitata in conditiile in care autoritatile abilitate ale statului ar fi tinut cont de recomandarile unui studiu efectuat in perioada 2000-2004 ce indica faptul ca schimbarea amplasamentului unor case din comuna constanteana este singura solutie viabila pentru evitarea unor catastrofe asemanatoare celei din luna septembrie a.c.

Pe de alta parte, daca tot s-a recurs la solutia deversarii in mare a apelor poluate provenite din Balta Tuzla, cel putin s-ar fi putut monta o conducta mai lunga care sa elimine lichidul murdar la cativa kilometri de tarm si nu direct pe plaja sau in perimetrul apelor de imbaiere de mica adancime din zona coastei, sustin specialistii.

Pe langa faptul ca investitia de la Tuzla este complet nefolositoare pentru evacuarea apei, Manafu se mai si lauda ca investitia a costat 35 miliarde de lei. Il asiguram pe aceasta cale ca, in urma consultarii mai multor specialisti am aflat ca o astfel de investitie, cu toate eforturile, nu ar fi costat mai mult de 10 miliarde de lei.

Revenind la problema poluarii salbatice a plajei Eforie, Adrian Manole, directorul executiv al APM Constanta, s-a aratat mult mai echilibrat in aprecieri decat colegul sau de la Garda de Mediu, afirmand ca spera ca aceasta situatie sa fie una de provizorat.

Mai mult, seful APM Constanta ne-a spus ca institutia pe care o conduce nu a fost consultata asupra impactului de mediu provocat de apele baltii deversate pe plaja Eforie.

Cat despre gradul de poluare avansat al Baltii Tuzla, Manole nu a putut face nici o apreciere, intrucat acest acvatoriu natural se afla in administrarea institutiei conduse de Manafu, singura raspunzatoare de calitatea apei din balta.

Costinestiul, inca sub ape

In alta ordine de idei, dar tot legat de „prestatia de exceptie" a lui Manafu, la trei saptamani de la inundatiile care au afectat litoralul sudic la un nivel considerat de-a dreptul „istoric" de autoritatile locale, revenirea la viata de dinainte de diluviu treneaza.

Una dintre cele mai afectate localitati din zona, care a inregistrat si cel mai mare numar de persoane decedate in timpul inundatiilor – sapte – Costinestiul, statiunea tineretului din toate timpurile, va trebui sa mai aiba rabdare ani de zile pana cand va redeveni ceea ce a fost odata… Iar acest lucru nu se intampla din cauza autoritatilor locale, care au si trecut la reconstructia locuintelor afectate sau daramate cu totul de ape, ci mai ales din cauza incetinelii cu care se „misca" birocratia romaneasca.

37 de case distruse cu totul, 44 inundate si partial afectate, o gradinita inutilizabila deocamdata (micutii isi desfasoara orele in sala de sport a localitatii), 1.700 mp de faleza disparuti sub ape sau moloz, 800 de metri de drumuri si 300 de cale ferata distrusi de inundatii, acesta este bilantul trimis recent de Consiliul Local Costinesti Prefecturii Constanta.

De la bugetul localitatii au fost acordati pentru ajutorul familiilor sinistrate banii „programati" pentru asfaltarile drumurilor din comuna, aproximativ un miliard de lei, dar acestia sunt numai o „picatura de apa" in … mare.

Pentru refacerea statiunii Costinesti este nevoie de milioane de euro – aproape un milion pentru ridicarea locuintelor familiilor sinistrate, 2,5 milioane de euro pentru reabilitarea si refacerea falezei, plajei si promenadei si 200.000 de euro pentru… noul obelisc.

„Primaria a facut o cerere la Prefectura pentru un sprijin de 23 de miliarde de lei pentru familiile ramase fara adapost si speram ca acesti bani sa vina cat mai curand, pentru ca ne-am putea apuca imediat de treaba, macar 10 case sa putem ridica pana la sosirea iernii", ne-a declarat primarul Traian Cristea.

DADL cica sta bine la capitolul proiecte, in timp ce plaja Costinesti este pe cale de disparitie

„Noi ne-am apucat singuri de treaba, am trecut la repararea tronsonului de cale ferata si la ridicarea unui pod metalic. In plus, deja strangem si depozitam nisipul pe plaja, pentru la primavara, pentru ca, daca nu am face acest lucru, ne putem trezi ca la vara nu mai avem deloc plaja, ci numai un lac imens", afirma edilul sef al Costinestiului, Traian Cristea.

Plaja din Costinesti este in continuare sub ape. Faleza, pe care au pasit de-a lungul timpului generatii de tineri, s-a surpat in trei locuri, astfel ca nu mai poti ajunge de pe o parte pe alta a plajei decat „inotand". Trei caini si doi cocostarci si-au gasit adapost printre ruinele unor chioscuri de unde, asta-vara, se „revarsau" melodiile de top.

Doua utilaje strang, intr-adevar, nisipul, la doi pasi de obeliscul prabusit, aratand parca ostentativ faptul ca statiunea Costinesti mai are mult pana cand va redeveni ceea ce a fost odata.

Pentru ridicarea unui nou obelisc din fier beton si care cantareste peste 30 de tone ar fi nevoie de aproape 7,5 miliarde de lei, bani pe care nici Primaria, dar nici „proprietarii" simbolului, BTT Constanta, nu ii au deocamdata.

Faleza si plaja, aflate in responsabilitatea Directiei Apele Romane „Dobrogea Litoral", vor fi refacute, probabil, la „Sfantu’ Asteapta", pentru ca, la ora actuala, compania este in faza de „analiza si proiectare".

Adica, la un moment dat, DADL va organiza o licitatie pentru proiecte de reabilitare a zonei de plaja, dar in prezent, in momente de criza, cand Costinestiul risca sa ramana fara plaja pentru totdeauna, Apele Romane sta la „masa" de discutii. In acest timp, lacul si marea sunt in continuare unite, iar nisipul dispare incet, dar sigur, sub actiunea valurilor si a ploilor.