Sucursala Petromar a SC Petrom SA a dat publicitatii un anunt de vanzare prin licitatie publica cu strigare a cinci nave ramase fara obiect de activitate dupa ce serviciul de aprovizionare a platformelor marine de extractie a fost externalizat.

Desi aceasta stare de fapt dura de cativa ani, navele au ramas totusi in proprietatea Petromar, deoarece delegatii in AGA Petrom nu s-au pus de acord asupra unor aspecte tehnice.

Totusi, in luna august 2005, noul proprietar al Petromului (OMV Austria) a decis sa scoata la vanzare tancul petrolier Bustenari, prezentat in oferta publicata pe site-ul oficial al companiei la valoarea sa de fier vechi, de 3,1 milioane de dolari americani.

A doua tentativa de instrainare a Bustenariului, dar de data aceasta si a patru remorchere, se va consuma in data de 8 decembrie a.c., la sediul Petromar, sub organizarea Navexim SA Galati. Pentru tancul petrolier, de departe cea mai atractiva piesa a licitatiei, strigarea incepe de la 2,1 milioane de dolari, cu un milion mai putin decat in luna august.

In anii sai de glorie, Petromarul avea peste 30 de nave maritime. La momentul privatizarii Petromului, sucursala Petromar abia mai avea cateva nave, nu tocmai greu de numarat pe degetele de la maini. Oricum ar fi, chiar si acestea erau in plus fata de nevoile auxiliare tot mai mici ale Petromarului.

Din acest motiv, sucursala Petromar a propus Adunarii Generale a Actionarilor SNP Petrom SA, in luna decembrie 2003, sa scoata la vanzare tancurile petroliere Bustenari si Bucsani, precum si remorcherele Lebada 1, Ocnita si Boldesti. AGA a adoptat o hotarare in sensul vinderii navelor la o licitatie internationala.

Din cauza acestui aspect care a generat diferente pe teme tehnice intre sucursala Petromar si SNP Petrom, proiectul de lichidare a ultimelor ramasite ale flotei romanesti, de stat, a fost amanat pana dupa privatizare.

La nivelul anului 2003, pe langa cele cinci ambarcatiuni propuse a fi vandute, Petromarul mai dispunea de inca sase ambarcatiuni, dintre care o nava de foraj geotehnic si o nava macara autopropulsata. Instrainarea ambarcatiunilor care nu mai produceau nimic pentru Petromar a revenit in actualitate, dupa ce Petromul a fost privatizat de austriecii de la OMV.

Astfel, la inceputul lunii august, compania a publicat un anunt de vanzare prin licitatie publica deschisa a tancului petrolier Bustenari. Licitatia urma sa porneasca de la valoarea de fier vechi a navei, estimata de eminentele cenusii ale companiei la valoarea de 3,1 milioane de dolari americani.

Din varii motive, anuntul nu a starnit nici un interes, astfel incat Bustenariul a ramas, si dupa 17 august a.c., ancorat in danele Petromar din Portul Constanta, in asteptarea unor oferte.

Decizia a fost predata din timp la Navexim Galati

Vineri, sucursala Petromar a publicat un nou anunt privind scoaterea tancului petrolier la vanzare, de data aceasta impreuna cu remorcherele Ocnita, Lebada 1, Lebada 2 si Boldesti. Vanzarea navelor ar urma sa se faca prin licitatie publica cu strigare, organizata de Navexim SA Galati la sediul Petromarului, in data de 8 decembrie a.c.

Potrivit anuntului, taxa de participare este de numai 100 de dolari, iar strigarea incepe de la 142.000 USD pentru Ocnita, Lebada 1 si Boldesti, si de la 150.000 USD pentru Lebada 2. In ceea ce priveste tancul petrolier Bustenari, pretul de pornire este de 2,1 milioane USD, cu un milion mai putin decat valora acesta ca fier vechi, potrivit estimarilor specialistilor din Petrom, la 17 august 2005.

Tancul petrolier are o greutate de 39.750 tdw, astfel incat valoarea sa ca fier vechi era deja subevaluata la 17 august cu aproximativ un milion de dolari. Nava insa nu merita taiata la fier vechi datorita starii relativ bune, insa nici vanduta, in bataie de joc, sub pretul fierului vechi.

In plus, Lebada 1 nu este doar un simplu remorcher cu doua motoare de cate 1.200 de cai putere, asa cum se arata in anuntul Petromarului, ci o nava care a servit pana nu demult pentru executarea forajelor geotehnice.

In mod cu totul si cu totul special, austriecii nu au nici un cuvant de spus in aceasta afacere, deoarece baietii de la Petromar au aranjat din timp apele ca licitatia sa fie organizata de firma din Galati – care ar avea de recuperat ceva creante de pe reparatia navelor Petromar.

Ceea ce trebuia sa fie o licitatie internationala a devenit doar o afacere fara nici un fel de publicitate serioasa, in care dosarul de prezentare a fost intocmit si este disponibil doar la Galati, departe de mediul portuar constantean. Acest amanunt explica in parte cum a scazut pretul de pornire a licitatiei cu un milion de dolari.