Inginerii revin puternic in top, specialistii in programare sunt ceruti in continuare, in timp ce absolventii de Medicina sau Drept gasesc din ce in ce mai greu locuri de munca. Universitatile, principalii responsabili cu pregatirea viitorilor angajati si cele care decid oferta, nu reusesc sa tina pasul in toate domeniile.

In ceea ce priveste cererea de pe piata fortei de munca, specialistii in IT raman in top, cei care termina electrotehnica sau telecomunicatiile gasesc si ei foarte usor loc de munca.

Conform datelor Agentiei Judetene de Ocupare a Fortei de Munca, cele mai multe posturi vacante pentru absolventii de studii superioare au fost, in 2005, pentru ingineri mecanici (95), directori de societati comerciale (65), programatori (44), ingineri in constructii civile, industrie, economisti, analisti, consilieri economici sau functionari publici.

"Salarii cu mult peste cel mediu pot lua cei care lucreaza in domeniul asigurarilor, in sistemul bancar, software sau la firme de consultanta", spune Octavian Pacurariu, inspector sef la Inspectoratul Teritorial de Munca. Absolventii cei mai bine platiti sunt cei care se angajeaza in domeniul bancar, dar si analistii programatori, care pot lua de la 300 de euro in sus. La firmele de consultanta, salariile se pot invarti in jurul a 500 de euro.

Investitii in viteza melcului

Oportunitatile pe care le au studentii de a gasi un post dupa absolvire sunt in stransa legatura cu dezvoltarea economica a judetului si cu volumul investitiilor. Orase care au luat-o inaintea Clujului din punct de vedere economic au ajuns sa recruteze studenti de aici. "Multi studenti sunt luati din Cluj si dusi in alte parti, dar intr-un an, doi, lucrurile se vor schimba.

Comparativ cu alte locuri, Clujul nu s-a miscat prea bine in domeniul investitiilor. Gradul de atractivitate e mare pentru investitori, finalitatea e problema", spune Ovidiu Vilceanu, operational manager la Sales Consulting, specialist in recrutarea de personal. "Ca nivel de cultura, Clujul e deasupra altor zone, e centru universitar.

Faptul ca exista un numar mare de posibili angajati ar trebui sa fie exploatat pentru a atrage investitii in judet", a completat Vilceanu.

Ritm lent de adaptare

Chiar in domeniile in care exista echilibru intre oferta si cerere pe piata muncii, ramane problema felului in care studentii sunt pregatiti, relatia dintre teorie si practica. Acesta este motivul pentru care marile companii investesc in facultati. Exista un decalaj intre ritmul in care facultatile se adapteaza la cererea de pe piata muncii si felul in care evolueaza piata.

Pentru absolventii de Stiinte Economice, facultate "la moda" de cativa ani, poate sa creasca cererea, dar oferta creste si mai mult si astfel decalajul se mareste in defavoarea absolventilor. Exista facultati unde apar sectii noi, dar nu sunt complet adaptate. Agent comercial de vanzari sau analist financiar sunt doar doua dintre specializarile pe care oferta facultatilor nu le acopera.

De asemenea, exista un decalaj in ceea ce priveste facultatile de tip pedagogic si numarul de locuri vacante. "E greu sa schimbi oferta educationala din invatamantul superior, dar s-ar putea restructura anumite specializari, astfel incat sa existe un echilibru intre oferta educationala si cea de munca", spune Daniel Don, directorul Agentiei Judetene de Ocupare a Fortei de Munca.

Astfel, cei care studiaza geografia ar putea fi indreptati inspre turism, iar cei de la matematica inspre statistica. "Lipsesc agentii de vanzari, de turism, specialistii in resurse umane. Ar fi nevoie de specializari noi in universitati.

Universitatea Babes-Bolyai (UBB) si Universitatea de Stiinte Agricole si Medicina Veterinara sunt cele care au cel mai mult de lucru in a-si adapta ofertele educationale la ceea ce se cere pe piata muncii", sustine Don.

Universitatile sustin ca o adaptabilitate de 100% la cererea de pe piata muncii nu este neaparat o idee pragmatica: "Exista o autonomie a specializarilor universitatii noastre; nu se pot inchide sectii doar pentru ca in momentul acesta nu exista cerere", sustine Nicolae Bocsan, rector al UBB.

Universitatile se lauda

Dintre unitatile de invatamant superior din Cluj, cea mai bine cotata pe piata fortei de munca este Universitatea Tehnica (UTCN). "Planurile de invatamant si programa analitica au fost dezvoltate cu ajutorul partenerilor economici. Urmarim ca studentii sa fie integrabili din punctul de vedere al cerintelor agentilor economici si sa fie apti pentru dezvoltarea continua.

Sunt companii care au venit in Cluj pentru noi, pentru absolventii nostri", sustine Catalin Popa, purtatorul de cuvant al UTCN. Practica, bursele, centrul operational pe care il vor dezvolta specialistii de la compania americana Emerson in sediul Universitatii Tehnice sustin ideea ca, pentru studentii si viitorii absolventi dispusi sa munceasca, "viitorul suna bine".

"Am luat legatura cu marile companii, cu investitorii straini", sustine si Bocsan. De cateva saptamani functioneaza, acreditat pe langa UBB, un centru de plasare a studentilor, infiintat in ideea unei mai bune insertii profesionale. Unele universitati sunt refractare la ideea ca agentiile de recrutari sa se ocupe de studenti. "Am incercat o colaborare cu facultatile.

Unele ne-au cerut 40 de euro de student. De acord, este vorba de un serviciu, putem sa platim, dar nu asa cum vor ei, pe liste, ci doar daca ii si gasim loc studentului respectiv", explica Vilceanu. Profesorii de la Universitatea de Arta si Design (UAD) incearca sa pregateasca studentii mai ales practic.

"Problema e ca nu poti dezvolta foarte tare partea care tine de moda cand nu ai evenimente majore. Clujul nu prea are viata mondena. Avem relatii de colaborare cu firme care ne pun la dispozitie materiale, exista protocoale de colaborare. Ei primesc colectii, noi avem baza tehnica", spune Elena Basso Stanescu, lector la departamentul de Design Vestimentar la UAD.

"Firmele incep sa inteleaga ca o colaborare cu universitatile este in beneficiul ambelor parti. Pot contribui la felul in care se formeaza viitorii lor angajati", crede Radu Pulbere, seful sectiei de Arta Textila din UAD.

Prea multi studenti

Studentii recunosc ca exista dezechilibre intre oferta educationala si cererea de pe piata. "E o anomalie majora; este o lipsa de comunicare si din partea universitatilor, si din partea ministerelor. Exista disproportii intre numarul de absolventi si posturile disponibile. Ies someri pe banda rulanta din universitati.

Organizam si targuri de munca, dar mai e de lucru la mentalitatea studentilor care nu sunt obisnuiti cu ideea de part-time job", spune Iancu Serbanescu, presedinte al Consortiului Organizatiilor Studentesti Cluj. "A existat un vid de persoane cu studii superioare dupa 1989, umplut apoi prin suplimentari de locuri si prin aparitia universitatilor particulare.

Exista riscul sa supraspecializam oameni care sa nu isi gaseasca apoi locuri de munca", crede Pacurariu.