Prefectul de Bihor a batut palma cu seful Directiei de Sanatate Publica (DSP) Bihor si s-au pus pe fapte mari. Ilie Bolojan si Ritli Ladislau au stat, s-au gandit si au batut in cuie un plan pentru reorganizarea spitalelor. “Strategia de optimizare a activitatii unitatilor sanitare cu paturi”, cum se numeste respectivul plan, e de fapt un fel de lista neagra.
O lista a rusinii si care contine o serie intreaga de probleme existente in actualul sistem spitalicesc.
Lipsa paturilor din anumite institutii de profil, lipsa fondurilor pentru medicamente din cauza cheltuielilor foarte mari pentru salariile cadrelor medicale, faptul ca medicii se feresc sa profeseze in spitalele din localitatile mai mici, lipsa aparatelor medicale performante, a contractelor de management intre directorii spitalelor si Ministerul Sanatatii si intre directori si sefii de sectie, a
spitalelor private si a calitatii unor servicii (spalatul hainelor si prepararea hranei) sunt doar cateva dintre problemele transate foarte clar in strategie. Pentru fiecare dintre acestea, a fost propusa cate o solutie si au fost descrise rezultatele sperate, dupa punerea solutiilor in practica.
Mai mult, intr-o incercare timida de recunoastere a unei realitati neoficializate inca, dar perpetua, Ritli a recunoscut, transant: “In spitale se ia spaga”.
Mai multe paturi
Ministrul Sanatatii, Eugen Nicolaescu, a aprobat planul si a oferit 10 miliarde de lei vechi, suma care va fi folosita exclusiv pentru mutarea a 150 de paturi de la Spitalul Clinic Judetean Oradea la Spitalul Clinic de Copii Oradea.
Dupa miscarea de mutare dintre cele doua spitale, primul poate spera la autorizare de functionare, iar cel de-al doilea va putea sa primeasca bolnavi adulti, transformandu-se in spital general.
Pentru ducerea la indeplinire a planului sunt absolut necesare acordul si sprijinul financiar al Consiliul Judetean (CJ) Bihor si al Consiliul Municipal Oradea. In prezent, fondurile CJ Bihor, destinate pentru echilibrarea bugetelor locale, se impart unitatilor administrativ teritoriale in baza unei formule de calcul. La nivelul judetului, raman sume mici pentru sprijinirea sistemului sanitar.
CJ Bihor a analizat posibilitatea crearii unor fonduri la nivelul judetului, cu scopul de a stimula sustinerea spitalelor teritoriale de catre autoritatile locale, asociate in acest scop.
Principalele spitale din judetul Bihor functioneaza in Oradea. Acestea sunt organizate, in general, pe mai multe pavilioane, iar multe dintre spatiile sanitare sunt necorespunzatoare.
Cladirea Spitalului Clinic Judetean Oradea - Stationarul 2, a Spitalului Clinic de Boli Infectioase, Spitalului Clinic de Neurologie si Psihiatrie Oradea si a Ambulatoriului de Specialitate a Spitalului Clinic Judetean sunt vechi sau deteriorate. O cladire a Spitalului Clinic de Neurologie si Psihiatrie Oradea - Neurologie este in proces de retrocedare.
Ca urmare, cheltuielile pentru functionarea in astfel de spatii sunt mult mai mari fata de un sistem concentrat in cateva locatii si face imposibila obtinerea autorizatiilor de functionare si asigurarea confortului pentru bolnavi.
In strategie se spune ca numarul de paturi este prea mare (sapte la 1.000 de locuitori), generand, proportional, cheltuieli cu personalul. Dupa analiza indicatorilor de utilizare a paturilor, rezulta ca se impun realocari sau reduceri de paturi in unele spitale, pentru eficientizarea costurilor.
Sectiile care au un numar de paturi prea mare nu pot fi autorizate pentru ca nu respecta suprafata minima aferenta unui pat. Spitalul Judetean Oradea are un surplus de 200 de paturi. Alte spitale sunt goale, cum ar fi Spitalul Clinic de Copii Oradea, unde bate vantul pe paliere intregi.
“La Stationarul 1 al Spitalului Judetean sunt peste 730 de paturi, iar spitalul poate adaposti sub 500 de paturi”, declara Cornel Popa, directorul general medical al Spitalului Judetean. “Trebuie sa ne reorganizam pentru autorizare. Chiar si dupa ce primim autorizarea, daca in cinci ani lucrurile nu se aseaza, nu obtinem acreditare si ne desfiintam.
Noi trebuie sa reducem numarul de paturi indiferent de numarul bolnavilor. Construirea, in 2007, a noului Spital Regional de Urgenta va rezolva definitiv problema aglomerarii. Acel spital va avea intre 500 si 700 de paturi”, explica Popa.
“Trebuie sa se inteleaga ca, din 2003, nu au fost aduse mai multe paturi, ci pur si simplu s-au facut reorganizari in anumite sectii din spitale”, declara Ritli Ladislau, seful DSP Bihor. “In Ordinul 173/2004 al Ministerului Sanatatii se stipuleaza care trebuie sa fie spatiul aferent unui pat. Efectul planului de reorganizare nu se va vedea imediat.
Dupa mutarea celor 150 de paturi de la Spitalul Judetean, acesta se va apropia de posibilitatea de functionare in conditii normale”, apreciaza Ritli.
In spitalele din Oradea, numarul efectiv de medici este mai mare decat cel aferent unor norme intregi. Cauza principala este sistemul integrarii clinice din ultimii ani - doi medici pe o norma intreaga.
In Bihor, exista patru spitale teritoriale: Marghita, Salonta, Beius si Alesd. Cladirea Sectiei Exterioare Pneumoftiziologie Gheghie si cladirea Centrului de Sanatate Valea lui Mihai sunt in curs de retrocedare. In toate spitalele din judet, tarifele pentru fiecare caz in parte sunt inferioare mediei pe tara. Rezultatul este subfinantarea unor spitale, ca de exemplu Spitalul Municipal Salonta.
Este o realitate faptul ca spitalele din teritoriu duc lipsa de medici. Bolnavii se adreseaza spitalelor din Oradea, chiar si in cazul in care pot fi tratati in teritoriu. In strategia de reorganizare a spitalelor se spune ca cele din teritoriu nu sunt atractive pentru medici si ca ei ar trebui sa primeasca facilitati daca opteaza pentru astfel de posturi.
Solutia gasita de Ritli si Bolojan este ca autoritatile din administratiile publice locale sa asigure locuinte de serviciu pentru medici, iar daca se fac angajari, medicii sa nu poata parasi spitalul decat dupa o perioada lunga de timp. Exista un acord intre conducerea Prefecturii si a CJ Bihor, pentru stimularea financiara a medicilor. Sumele suplimentare vor fi acordate din bugetul CJ Bihor.
Primarii oraselor s-au angajat sa asigure locuintele, fie din fondul locativ existent, fie locuinte ANL, sau locuinte obtinute prin inchiriere.
Fara contracte de management
Problemele de management din spitale sunt efectele functionarii fara contracte cu Ministerul Sanatatii (MS) si subcontracte cu sefii de sectii. “Legea Spitalelor contine principii foarte clare pe care toti trebuie sa le respecte”, declara Ilie Bolojan, prefectul judetului Bihor. “In lege exista aspecte care au fost reglementate si inainte, dar nu au functionat.
Extrem de importante sunt articolele 92 care reglementeaza problema datoriilor, doua exemple de spitale cu datorii fiind Maternitatea si Spitalul Judetean, 182 care contine atributiile managerului unui spital, 186 care prevede modul de stabilire a Consiliilor Consultative din spitale, 187 care obliga managerul si membrii Comitetului Director sa depuna declaratii de interese, articolul 200 care
prevede ca, periodic, Ministerul Sanatatii sa evalueze performantele unitatilor din sistemul sanitar public, iar o comisie sa poata decide revocarea din functie a managerului. Directorul de spital trebuie sa incheie un contract cu Ministerul Sanatatii, iar seful de sectie un alt contract cu directorul de spital.
Realitatea spune foarte clar ca, pana acum, pacientul nu a stat in centrul sistemului sanitar. Sectiile din spitale au fost gandite pentru medici”, conchide Bolojan.
Spagari
In plan se subliniaza faptul ca exista o cultura medicala nesanatoasa in unele sectii sau spitale. “Problemele pentru care inca nu s-au gasit solutii sunt lipsa banilor si practicarea spagilor”, sustine Bolojan. “Nu le putem accepta. Cand spun ca in spitale exista o cultura medicala nesanatoasa, ma refer la spagi.
In spitale ti se da de inteles, in mod explicit sau implicit, ca este cazul sa dai tot felul de atentii. Ba nu ti se schimba cearceaful, ba nu primesti destula mancare sau pur si simplu medicul nu sta de vorba cu insotitorii bolnavului daca nu se da vreo atentie”, explica prefectul.
Ritli Ladislau, seful DSP Bihor recunoaste, cu jumatate de gura, ca acea cultura medicala care este subliniata in planul de actiuni, inseamna “o relatie necorespunzatoare intre medic si bolnav”. Intrebat daca prin aceasta se poate intelege practicarea spagilor, raspunsul a fost afirmativ.
Cornel Popa, directorul medical general al Spitalului Judetean Oradea, este de acord cu Bolojan si Ritli. “Medicii primesc spaga”, spune Popa. “Asa ceva se intampla in toata tara si chiar peste hotare. De condamnat este atitudinea medicului de a conditiona un act medical”, explica medicul.
Numiri pe ochi frumosi
In planul pus la cale de Bolojan si Ritli sta scris, negru pe alb, ca detinerea unor posturi de conducere de catre oameni cu interese in sistemul privat al serviciilor medicale a generat interferente intre cele doua sisteme, cu efecte negative asupra sistemului public (majoritatea ambulatoriilor de specialitate practic nu functioneaza).
Totodata, functionarea unor spitale sub forma de clinici a dus la interferente ale conducerii Facultatii de Medicina din Oradea in sistemul spitalicesc si, implicit, la o scadere a autoritatii directorilor de spitale in raport cu sefii de sectii si a DSP Bihor fata de sistemul spitalicesc in general.
“Sefii de sectie sunt numiti de la Facultatea de Medicina, astfel ca interesele proprii ale conducerii facultatii se transmit la cei numiti in spitale”, spune Bolojan. ”Seful de sectie trebuie sa aiba capacitatea de a-si asuma responsabilitati, printre care si financiare si nu trebuie sa fie cel mai bun medic, asa cum se intampla in prezent”, considera prefectul.
Directorul medical al Spitalului Judetean, Cornel Popa, spune ca tot ceea ce insinueaza Bolojan este adevarat. “Toate sectiile sunt sectii clinice, iar sefii de sectii sunt numiti de la Universitate”, sustine Popa. “Ministerul Sanatatii va da norme care vor stabili indicatori pentru fiecare sef de sectie.
Ei vor trebui sa-si respecte atributiile, sa-si imparta munca si sa tina cont de ponderea cheltuielilor. Acum exista un buget global, iar sefii de sectie nu au responsabilitati financiare”, declara medicul.
Salarii prea mari
Cheltuielile spitalelor au o structura dezechilibrata, cea mai mare parte din sumele alocate pentru spitale fiind folosite pentru plata salariilor (70-80%). Pe fondul cresterii salariilor, in cursul anului 2006, s-a constatat o crestere a ponderii acestor cheltuieli, astfel incat fondurile pentru medicamente sunt sub 10% din totalul de cheltuieli.
La acest capitol, prefectul Bihorului sustine ca in judet exista diferente foarte mari intre spitale. “In Spitalul Municipal Salonta au fost eliminate toate sporurile si nu au acordat al treisprezecelea salariu, iar in alte spitale s-au acordat toate sporurile, cu toate ca au datorii”, remarca Bolojan.
“De exemplu, la Spitalul de Pneumoftiziologie din Oradea, sporurile au fost de 100%. Aici, chiar si angajatii care nu au avut nicio legatura cu bolnavii, au avut salarii foarte mari, pana la 70 de milioane de lei vechi. Nu se poate ca cineva sa primeasca un asemenea salariu daca efortul depus nu este pe masura”, spune prefectul.
Bolojan sustine ca anumiti medici din Spitalul Judetean Oradea muncesc foarte mult, in timp ce altii trag chiulul. “In urma verificarilor pe care le-am facut in primul semestru al anului 2006, am ajuns la concluzia ca anumiti medici rezolvasera pana la 220 de cazuri, iar altii doar patru”, zice Bolojan. “Media pe tara este de 70 de cazuri la un medic.
Ar trebui sa le multumim celor care muncesc, care isi dau silinta. Sefii ar trebui sa ia exemplu de la acesti medici”, remarca prefectul.
Realitatea arata ca nu s-au facut imbunatatiri pentru anumite activitati, cum ar fi prepararea hranei si spalarea rufelor, cu scopul de a asigura conditii mai bune pentru bolnavi. Chiar daca s-au facut cateva incercari in acest sens, nu s-a vazut niciun rezultat eficient.
Cu toate ca reprezentanti a trei mari institutii recunosc ca medicii iau spaga, multi dintre pacientii de la Spitalul Judetean spun ca medicii nu iau spaga, probabil de frica sa nu-si strice relatiile dintre ei si medici. “Daca vreau sa-i dau ceva pentru ca mi-a placut cum m-a tratat, ii dau si cu forta, pentru ca asa vreau eu”, spunea un bolnav.
O trista realitate arata ca, in primul rand, pentru combaterea spagii ca sistem de relatii trebuie schimbata mentalitatea oamenilor. Mai ales acelor care incurajeaza mita si conditionarea actului medical de acest gen de practici.
In data de 31 mai 2006, ar fi trebuit sa se definitiveze reorganizarea Spitalului Clinic de Boli Infectioase Oradea (va fi inclus in structura Spitalului Clinic Judetean Oradea). Spitalul Clinic de Pneumoftiziologie trebuie sa cedeze sectiile exterioare, Alesd si Gheghie, Spitalului Orasenesc Alesd, pana in data de 30 iunie 2006.
Pana in data de 31 decembrie 2006, trei sectii de la Spitalul Judetean vor fi mutate la Spitalul Clinic de Copii Oradea, care va deveni spital general, iar Spitalul Judetean va fi dotat cu tehnica de cardiologie.
Tot pana la sfarsitul lui 2006, va trebui sa fie reorganizata sectia de pneumoftiziologie-pediatrie, prin mutarea paturilor intre Spitalul de Copii si Spitalul de Pneumoftiziologie Oradea. Inceperea construirii Spitalului de Urgenta Bihor este stabilita pentru anul 2007.
Degajarea Spitalului Clinic Judetean - Stationarul 1, valorificarea spatiilor disponibile la Spitalul Clinic de Copii, reducerea numarului de paturi (150-200 de paturi) si optimizarea functionarii Spitalului Clinic de Pneumoftiziologie Oradea sunt rezultatele asteptate dupa punerea in practica a planului de reorganizare.
In anul 2007, Maternitatea trebuie sa intre in structura actualului Spital de Copii, iar Oncologia sa ocupe spatiul Dermatologiei (Centru Oncologic).
In anul 2008, trebuie sa fie gata constructia Spitalului de Urgenta Bihor, popularea lui cu sectii de profil din Spitalul Clinic Judetean Oradea - Stationarul 1 si sectii de la Stationarul 2, evacuarea partiala a Stationarului 2 si a Spitalului Judetean (cladirea va fi valorificata de autoritatile locale), evacuarea ambulatoriului de specialitate a Spitalului Judetean (valorificare de
autoritatile locale), crearea unui Institut Cardiologic in viitorul Spital de Urgenta si incadrarea neurologiei in structura Spitalului Judetean.
Rezultatele punerii in practica a solutiilor ar trebui sa duca la abandonarea spatiilor si cladirilor deteriorate, la repunerea in functiune a serviciilor spitalicesti din Oradea, la asistenta de urgenta de inalta calitate, reducerea numarului de paturi, cresterea calitatii serviciilor in general si reducerea cheltuielilor de administrare ale spitalelor.
