In judetul Hunedoara exista cinci asociatii ale revolutionarilor din Decembrie 1989 la un numar de circa 100 de revolutionari cu certificat. In medie, o asociatie ar cuprinde in jur de 20 de revolutionari.
Din cele cinci asociatii, trei sunt in municipiul Deva, una in Hunedoara (Oras Martir al Revolutiei din Decembrie 1989, unde au murit sase persoane, iar alte 19 au fost ranite) si alta la Orastie. Cei mai multi membri, aproximativ 70, numara "Asociatia Luptatorilor din Decembrie 1989", din Deva, condusa de fostul presedinte al Consiliului Judetean si al PSD Hunedoara, Mihail Rudeanu.
Tot in Deva mai exista "Asociatia Ranitilor si Eroilor Martiri din judetul Hunedoara", precum si o filiala a "Asociatiei Luptatorilor din Decembrie 1989" Caras-Severin, care il are ca presedinte pe Carol Panduru si unde sunt 20 de membri. In schimb, la Hunedoara, "Asociatia Luptatorilor din Decembrie 1989" numara in jur de 30 de membri.
Intrebat de ce exista trei organizatii ale celor care au participat la evenimentele din 1989, vicepresedintele "Asociatiei Luptatorilor din Decembrie 1989" Deva, Gheorghe Firczak, a declarat: "In democratie, oamenii si-au castigat dreptul la libera asociere. De ce vi se pare ca sunt prea multe asociatii la Deva?! Asa exista si mai multe partide politice!".
Pe de alta parte, presedintele filialei Deva al asociatiei din Caras-Severin, Carol Panduru, a spus ca: "Noi am plecat din asociatia de la Deva in anul 2002, cand presedintele Mihail Rudeanu a incercat sa politizeze organizatia. Domnul Rudeanu a adus in asociatie tot felul de membri ai PSD, lucru cu care noi nu am fost de acord.
Toti cei 20 de membri care am plecat, chiar am participat la evenimentele din decembrie. Eu nu stiu unde a fost Mihail Rudeanu atunci, a participat poate, dar la Deva n-a fost. Eu nu stiu unde a fost, e doar treaba lui, eu stiu doar ca nu a facut parte din Consiliul Frontului Salvarii Nationale, constituit la Deva si nici din grupurile de revolutionari, pe care le cunosteam.
La Deva nu s-a implicat si am argumente, dar nu ma intereseaza sa il contest eu pe dumnealui". Pe de alta parte, revolutionarii din Hunedoara au declarat in repetate randuri ca ei nu se asociaza cu cei de la Deva, pentru ca in orasul lor a avut loc o revolutie adevarata, spre deosebire de ceea ce s-a intamplat in municipiul resedinta de judet in zilele lui decembrie 1989.
"Legea ar putea fi modificata!"
Legea care da anumite drepturi revolutionarilor, urmasilor celor decedati, precum si a ranitilor in evenimentele din decembrie 1989, a fost modificata de 11 ori din 1990 si pana in prezent.
Intr-o prima faza, din judetul Hunedoara au primit certificate de revolutionar si, implicit, au beneficiat de toate reglementarile legale cu putin peste 100 de persoane, care si-au pastrat aceste drepturi la fiecare modificare a Legii nr. 42 din 18 decembrie 1990 pentru cinstirea eroilor-martiri si acordarea unor drepturi urmasilor acestora, ranitilor, precum si luptatorilor pentru victoria Revolutiei din Decembrie. Legea a suferit modificari a unsprezecea oara in anul 2004, cand toate celelalte acte emise au fost abrogate, iar Legea 341 stipuleaza acum cine beneficiaza de certificat de revolutionar.
In plus, pentru prima oara revolutionarii vor primi si anumite sume de bani, care merg de la jumatate pana la de doua ori salariul mediu brut pe economie.
Prezent la Deva, la inmanarea primelor certificate de revolutionar preschimbate dupa noua legislatie, secretarul de stat pentru problemele revolutionarilor din decembrie 1989, Petrisor Morar, a declarat ca nu este exclus ca dupa integrarea Romaniei in Uniunea Europeana aceasta lege sa fie modificata din nou: "Este posibil ca Uniunea Europeana sa ceara, dupa integrare, modificarea legii, pentru ca avem prea multi asistati".
Cel putin un revolutionar contestat
Potrivit secretarului de stat Petrisor Morar de la Secretariatul de Stat pentru Problemele Revolutionarilor din Decembrie 1989, la aceasta institutie s-a inregistrat o contestatie in privinta unei persoane. Este vorba despre Alexandru Agarbiceanu.
Intrebat de ce este contestat Agarbiceanu, Petrisor Morar a declarat ca exista revolutionari care "spun ca domnul Agarbiceanu a fost de partea cealalta a baricadei in 1989". In acelasi timp, nimeni nu stie cine a depus contestatie impotriva lui Alexandru Agarbiceanu. Pe de alta parte, acesta a spus ca a participat la evenimentele de la Timisoara, nu la cele Deva.
"Pe vremea aceea eram capitan la UM 1942. In 20 decembrie 1989 eu am retras armata de la Comitetul Judetean al PCR Timis. Cei de la Timisoara stiu ce am facut. Nu ma intereseaza cine ma contesta. Nici nu vreau sa aud si nici nu vreau sa-i dau in judecata. M-au tot contestat de fiecare data.
Stiu doar ca am fost audiat de doua ori de comisiile parlamentare de ancheta a evenimentelor din 1989 si tot de atatea ori de Parchet si contestatiile nu s-au adeverit" a adaugat Agarbiceanu.
