"Gaura neagra" RAJAC Iasi

de Iasi Invest     Iasi Invest
Miercuri, 28 iunie 2006, 0:00


(Foto: )

Programul de investitii nu a fost indeplinit in ultimii 3 ani. Salarii de 165 miliarde lei. Investitii pentru binele regiei si apropiatilor. "Templul RAJAC" - "tun" de peste 100 miliarde ROL. Finantistii sustin ca "s-au incalcat, prin eludare, prevederile OUG nr.60/2001 privind achizitiile publice". Prefectul "pune batista pe tambal"



Infiintata in actuala forma juridica in anul 1991, Regia Autonoma Judeteana Apa Canal (RAJAC) Iasi, a devenit in ultimii ani una dintre cele mai hulite institutii iesene.



Tariful practicat pentru furnizarea apei (potabile si industriale) - unul dintre cele mai mari din tara, introducerea unor taxe speciale ("taxa pe apa de ploaie", de exemplu), si achizitiile publice controversate constituie motivele (intemeiate) care contribuie la imaginea negativa a regiei monopoliste.



Scandalurile, care parca nu se mai termina, si concluziile institutiilor care controleaza regia dovedesc ca aceasta a devenit o "gaura neagra", care - pe de o parte - "inghite" banii iesenilor, iar - pe de alta parte - "pompeaza" miliarde in conturile unor firme apropiate celor care conduc (in acte sau in realitate) aceasta unitate.



Pierderi imense, suportate de clienti



Cumulate, pierderile din retea, se ridica la peste 40% din totalul apei livrate, acestea fiind, conform reprezentantilor RAJAC, de mai multe tipuri.



In primul rand, se poate vorbi despre pierderi pe aductiuni, sau fizice, care se datoreaza aerisirilor din conducte.



Urmeaza pierderile (sau consumurile) tehnologice in reteaua de distributie, care provin din spalarea bazinelor din statiile de tratare, evacuarea namolului din bazinele de decantare si alte asemenea operatiuni.



Apoi, pierderile comerciale, datorate claselor inferioare de precizie ale contoarelor de bransament.



Ultima categorie este cea a pierderilor hidraulice (datorate avariilor din reteaua de distributie).



Toate aceste pierderi se regasesc in pretul final al apei furnizate, suportat de consumator.



Programul de investitii nu a fost indeplinit in ultimii 3 ani



Ritmul de inlocuire a conductelor uzate seamana cu pasul melcului. Anul trecut, RAJAC a inlocuit 4.664 de metri de conducte de apa potabila in municipiu, de doua ori mai putini decat in 2003, cand se inlocuiau 10 kilometri de tevi anual.



RAJAC are in exploatare 1.313 kilometri de retea de distributie a apei potabile - conducte din municipiul Iasi, comune unde a preluat sistemul de distributie si aductiunile Prut si Timisesti.



Dintre cei 575 kilometri de retea din municipiul Iasi, numai 38 au o vechime mai mica de 10 ani. 281 km de conducte au depasita durata de viata, fiind construite acum aproape 30 de ani.



Insa RAJAC trebuie sa intretina cel putin 60 km de conducte care au mai mult de 50 de ani, pe unele portiuni, reteaua datand din 1911, cand a fost pus in functiune sistemul de alimentare cu apa.



Conform raportului RAJAC pe anul 2005, "Programul de investitii pentru anul 2005 prevedea realizarea unui volum de lucrari in valoare de 31.753.096,1 RON (exclusiv TVA), acesta fiind realizat pana la 31.12.2005 in proportie de 45,41%, adica 14.418.699,0 RON".



In anul 2004, investitiile RAJAC au totalizat 2004 miliarde ROL, in timp ce "Programul de investitii pentru anul 2003 prevedea realizarea unui volum de lucrari in valoare de 176.387.317 mii lei (fara TVA), acesta fiind realizat pana la 31.12.2003 in proportie de 48,0 %, adica 84.463.996 mii lei".



La jumatatea anului 2003, conducerea RAJAC a fost preluata de catre Ioan Toma, de la Gheorghe Nichita.



In perioada 2002-2003, RAJAC a "pompat" 66 miliarde ROL in stadionul din Copou. Beneficiul? Gheorghe Nichita a ajuns primar, dupa ce la anterioarele tentative a adunat 2,ceva% din optiunile iesenilor.



Investitii (controversate) pentru binele regiei si apropiatilor, nu in folosul clientilor



Parcurgand lista investitiilor din 2005, se observa ca s-a acordat o atentie deosebita si, implicit fondurile necesare, unor lucrari care vizeaza confortul angajatilor si activitati care nu au legatura directa cu activitatea regiei.



Astfel pentru continuarea lucrarilor la obiectivul de investitii "Consolidare, modernizare, reparatii capitale stadionul «Emil Alexandrescu» Iasi", in 2005, in programul de investitii aprobat, a fost prevazuta o suma de 1.260.504,2 RON din care s-a realizat 1.165.975,29 RON (92,5%, in timp ce procentul general de realizare a programului investitional a fost sub 50%).



Tot anul trecut a fost finalizat si "templul RAJAC" din strada Costachescu, a carui valoare s-a ridicat la 101,288 miliarde ROL. Alte 2 miliarde lei au fost dirijate pentru "Consolidare, reparatii si amenajare centrala termica RAJAC Iasi, inclusiv instalatii termoenergetice".



Alta investitie finalizata a fost "Imprejmuire Baza de aprovizionare RAJAC Iasi, str. Aurel Vlaicu nr. 78A" (gard beton de 460 ml), in valoare de 1,56 miliarde lei, in timp ce "amenajare hala spalare auto - baza de productie RAJAC Iasi" a "inghitit" 2,3 miliarde ROL.



Salarii de 165 miliarde lei



Bugetul de Venituri si Cheltuieli pentru anul 2005 a prevazut un fond de salarii de 165 miliarde ROL, iar dupa cum sustine Raportul RAJAC pe anul 2005, "s-a consumat (preliminat) 162,8 miliarde ROL".



La sfarsitul anului trecut, regia avea 1.241 angajati, cu 32 mai putini decat la 31 decembrie 2004, dar demn de mentionat este faptul ca a scazut numarul muncitorilor (calificati si necalificati) si s-a "inmultit" personalul de administratie si tehnico-productiv.



Personalul de conducere si supervizare numara 88 de persoane, considerat insuficient de catre mai-marii RAJAC.



"In ceea ce priveste ponderea personalului de administratie si tehnico-productiv (14,4%), semnalam in continuare o diferenta mare fata de standardele europene (~28% in Germania, ~37% in Marea Britanie si ~41% in Franta).



Apropierea de standardele europene se va realiza pe termen mediu sau lung prin investitii in automatizare si retehnologizare care sa conduca la reducerea personalului muncitor".



Conform situatiei intocmite la 30.11.2005, cheltuielile cu salariile depaseau 30% din cheltuielile de exploatare, alte 12,94 procente revenind cheltuielilor cu protectia sociala.



Media de varsta a personalului este de 43,2 ani, iar "pentru stoparea cresterii varstei medii a personalului, s-a trecut in contractul colectiv de munca pe anul 2006 acordarea unor compensatii financiare angajatilor care se vor pensiona anticipat"! In ceea ce priveste structura pe varste a personalului, doar 5% dintre angajati au sub 30 de ani.



Cea mai numeroasa categorie este reprezentata de personalul cu varste intre 31 si 40 ani, care reprezinta 38% din total, in timp ce salaritii care au 41-50 ani reprezinta 35% din total. In 2003, cei mai numerosi (471 din 1.280) erau angajatii cu varste cuprinse intre 31 si 40 de ani, in timp ce segmentul sub 30 de ani detinea peste 8% din total.



Cine mai primeste "sinecura" de la RAJAC



In sectorul privat, o companie de talia RAJAC are Consiliul de Administratie format din 3 sau 5 membri, in functie de structura actionariatului. La regia ieseana, Consiliul de Administratie este format din 8 membri, un presedinte si un secretar.



Chiar daca anul financiar 2005 s-a incheiat, membrii CA nu s-au invrednicit sa-si actualizeze declaratiile de avere postate pe site-ul RAJAC, dar si cele "vechi" sunt reprezentative pentru nivelul de trai si de salarizare al acestora.



Presedintele CA si directorul general RAJAC, Ioan Toma, nascut in 1953 la Plescoi (judetul Buzau), detinea la data semnarii declaratiei (mai 2005), un apartament de 87 mp in str. Bacinschi, un Volkswagen Golf (achizitionat in 2004), un depozit de 187 milioane ROL si 809 actiuni la Cooperativa de Credit "Moldova".



Sustine ca, in 2004, a primit salarii si indemnizatii in suma totala de 416,247 milioane ROL. Doamna Toma, inginer in cadrul Atelierului de Proiectare RAJAC, a incast o leafa de 117,248 milioane ROL.



Fara a fi membru in CA, directorul tehnic Mihail Dorus "se aseamana" cu seful, avand in proprietate un apartament tot in strada Bacinschi (de 76,99 mp, titular fiind doamna Sorana Dorus) si un autoturism aceeasi marca (ceva mai vechi, din 2002). In plus, domnul Dorus are tablouri - a caror valoare o estimeaza la 3.000 euro - si aur de 1.000 euro.



La capitolul bani, directorul tehnic "se lauda" cu un depozit la BRD in valoare de 6.490 euro, in timp ce la venituri din salarii a trecut suma de 404,785 milioane ROL. Declaratia domnului Dorus este datata 1 octombrie 2005.



Parcurgand declaratia doamnei Mariana Chirila, directorul economic, se observa ca aceasta are venituri totale mai mari decat "seful", poate si pentru faptul ca este economist (si nu constructor).



Astfel, doamna Chirila contabilizeaza 430,543 milioane ROL - salarii de la RAJAC, 54,998 milioane lei - "pensii" de la o companie de asigurari si 54,9 milioane lei - indemnizatie de membru CA la Cooperativa de Credit "Moldova". Directoarea Mariana Chirila detine un Nissan Primera fabricat in 2005 si are contractate doua credite, unul de 5.000 euro, altul de 6.500 euro. Data declaratiei de avere - 29 septembrie 2005.



Domnul Neculai Luca este director de productie si are in proprietate un teren de 1.028 mp, o casa de 180 mp in satul Dancu si o Dacie din 1999. Datoreaza 5.000 euro si 195 milioane ROL unor banci, iar in ceea ce priveste veniturile se poate "plange" ca a incasat numai 289 milioane ROL de la RAJAC si 28 milioane ROL de la "Citadin" (membru AGA).



Trecand la membrii CA, doamna Margareta Achitei a incasat de la RAJAC indemnizatie in valoare de 22,8 milioane ROL, surprinzatoare fiind suma declarata ca salariu in calitate de director al SC "Aquamold Trading" - 129,7 milioane ROL.



Domnul Cosmin Coman, director Executiv in Primaria Iasi si membru CA la RAJAC, a devenit un "latifundiar", achizitionand 3 terenuri in 2004 si inca doua in 2005. Achizitiile au fost realizate pe numele sotiei, iar toate terenurile sunt trecute la categoria "agricol", acestea fiind localizate in Miroslava (3.500 + 6.000 mp), Aroneanu (5.400 mp), Tomesti (2.250 mp) si Podu Iloaiei (2.000 mp).



In noiembrie 2004, domnul Coman a vandut un teren cuplului Maria si Mircea Caras cu 275 milioane ROL, pentru ca in decembrie sa primeasca 38.000 euro de la doamna Marina Onofras pentru un alt teren vandut.



Apartamentul de 69 mp din str. Hlincea si autoturismul Opel Vectra din dotare au fost achizitionate inainte de ajunge "mana dreapta" a primarlui Nichita. In nume personal, directorul Cosmin Coman a imprumutat SC "Computer LB" cu 19.000 euro, firma controlata de sotie.



Daca de la primarie a incasat lefuri care au totalizat 254 milioane ROL, calitatea de membru CA la RAJAC i-a adus 108,66 milioane ROL, iar cea de secretar executiv in cadrul Asociatiei Romane a Apei - inca 39,84 milioane ROL. Pe langa aceste sume, fostul "city-manager" al Iasului a mai primit 63,113 milioane ROL de la RATP, pentru ca si aici este membru CA.



In 20 noiembrie 2005, domnul Spiridon Cretu semna o declaratie de avere, in care se intitula administrator la RAJAC Iasi. Intrucat face referire la anul financiar 2004, nu mentioneaza regia de apa ca sursa a unor venituri.



In Consiliul de Administratie a fost cooptat si domnul Anton Dobos, directorul Finantelor iesene, care, in declaratia de avere din februarie 2006, sustine ca a dobandit un teren de 800 mp si o vila de 263,69 mp in Cartierul I.C. Bratianu, dupa ce in august 2005 a vandut cu 50.000 euro un apartament cu 4 camere.



Domnul Dobos mai mentioneaza doua imprumuturi acordate in nume personal societatii "Rex Ap" SRL, unul in valoare de 20.050 euro, si altul in suma de 6.552 RON. Firma mentionata a avut in anul 2004 o cifra de afaceri de 1,4 miliarde ROL. Seful finantistilor ieseni a accesat doua credite cu scadenta in 2006, unul de 40.000 euro de la o banca, si altul de 15.000 euro de la o persoana fizica.



In calitate de salariat al "Eurom Bank" si "Stefanescu Matcons", domnul Dobos a incasat 26.165 RON, respectiv 8.603 RON, in timp ce de la RAJAC a primit 959 RON.



Din Consiliul de Administratie mai face parte si domnul Constantin Huma, director executiv la Consiliul Judetean. Acesta are un apartament de 70 mp in Iasi, str. Sf. Lazar, un autoturism Dacia 1300 din anul 1981 si un Logan din 2004. Domnul Huma mentioneaza ca unica sursa de venit salariul de la CJ, in valoare totala de 194 milioane ROL.



Urmatorul pe lista este domnul Ovidiu Mugurel Laicu, care detine un teren agricol in Iasi, mostenirea care a revenit acestuia find de 0,4 hectare, dintr-un total de 1,3 hectare. Tot mostenire sunt si cele doua apartamente din Iasi, la care sustine ca detine 50% din fiecare.



Bijuterii de 6.000 euro intregesc averea domnului Laicu, cel care in calitate de membru CA la RAJAC a primit 16 milioane ROL, alte 12,6 milioane ROL provenind de la "Lucrari Drumuri si Poduri", unde este membru AGA. Inca 53 milioane ROL au ca sursa o colaborare, demn de mentionat fiind faptul ca veniturile doamnei Laicu sunt mult mai mari decat ale sotului.



Domnul Victorel Lupu, director executiv in cadrul Primariei Iasi, are in proprietate un teren (intravilan) in Iasi (3.991 mp) si unul agricol in comuna Miroslva (5.134 mp). La capitolul imobile, se lauda cu un apartament de 52,2 mp si o casa de 285 mp. In septembrie 2004, a vandut domnului Vasile Silion, un apartament cu 3 camere, la pretul de 34.000 euro.



La capitolul venituri, domnul Victorel Lupu mentioneaza "salariu + venituri de natura salariala" obtinute la fostul loc de munca (Directia de Finante), in valoare de 564,742 milioane ROL + 463,712 milioane ROL. Indemnizatia primita de la RAJAC si "Remar" Pascani, in calitate de membru CA, totalizeaza 173 milioane ROL.



Incheie lista membrilor CA domnul Valentin Soroceanu, a carui avere nu este "de speriat" - 1.300 mp teren intavilan la Horlesti, autoturisme Cielo si Solenza, apartament de 70 mp in Alexandru -, dar care beneficiaza de venituri importante.



Astfel, in calitate de profesor universitar la "Gheorghe Asachi", a incasat 284 milioane lei, alte 625,9 milioane lei provenind din "colaborari" cu Universitatea "Petre Andrei", Universitatea "Stefan Lupascu", "Citadin", RAJAC, si doua CAR-uri. Din aceasta suma, 52,485 milioane lei provin de la "Citadin".



"Templul RAJAC" - "tun" de peste 100 miliarde ROL



Sutele de milioane sau chiar miliardele de lei achitate pentru consultanta unei firme apropiate de fostul manager Gheorghe Nichita (vremelnic primar al Iasului) si de PSD, dar si pentru materiale de promovare, care s-au "scurs" in contul unei societati patronate de un neam al aceluiasi Nichita, palesc in fata afacerii reprezentate de constructia "templului" RAJAC din str. Costachescu nr.6.



Controalele efectuate de institutiile abilitate au scos la iveala faptul ca intreaga operatiune, de la licitatie si pana la finalizare, s-a desfasurat in conditii dubioase, iar ultimul raport al Directiei Generale a Finantelor Publice a Judetului Iasi (din 25 mai 2006) reprezinta o dovada in acest sens, chiar daca "impricinatii" il considera a fi o comanda politica.



Astfel, Finantele iesene au stabilit faptul ca licitatia pentru atribuirea contractului de achizitie publica a fost una formala, "Moldoconstruct" fiind singura firma care putea oferi spatiul necesar stramutarii personalului RAJAC pe perioada executiei lucrarilor, asa cum solicita regia in caietul de sarcini.



O alta curiozitate referitoare la licitatie este reprezentata de faptul ca "Toti cei 9 membri ai comisiei de evaluare au punctat perfect identic, pana la zecime", dupa cum se precizeaza in raportul finantistilor.



Dupa ce rezultatul dinainte cunoscut a fost legalizat, RAJAC Iasi a incheiat Contractul de executie lucrari numarul 1870/18.09.2002 pentru obiectivul de investitii "Consolidare, Modernizare, RK si Extindere sediul RAJAC Iasi" cu Asociatia "Moldoconstruct" SA si "Iasicon" SA, avand subcontractanti pentru anumite lucrari de alta specialitate pe "Omega is Comunications" SRL si pe SC "Das" SRL, pretul convenit pentru indeplinirea contractului fiind de 46.225.129,4 mii lei vechi, fara TVA, adica 1.401.356,3 euro fara TVA.



In etapa de executare a contractului de achizitie publica, care a durat 39 de luni, in loc de 29 luni cat s-a prevazut initial, s-a recurs la schimbarea din mers a solutiilor tehnice de constructie stabilite initial de proiectanti si la suplimentarea succesiva a valorii contractului de achizitie publica, prin acte aditionale, pana la suma de 103.901.229 mii lei, o suplimentare cu 124,77% fata de valoarea adjudecata prin licitatie publica.



"Suplimentarea, prin act aditional, de o asemenea maniera, a valorii initiale a contractului de achizitie publica, in cazul de fata este echivalenta cu atribuirea directa a unui contract de achizitie publica in valoare de 48.634.558,4 mii lei vechi, fapt ce contravine in mod flagrant prevederilor OUG nr.60/2001 privind achizitiile publice, intrucat in acest caz prevederile legale invocate impuneau organizarea unei licitatii publice distincte", se precizeaza in raportul Finantelor iesene.



In incercarea de a se disculpa, directorul Ioan Toma a dat o explicatie infantila, motivand ca organizarea unei noi licitatii ar fi putut avea ca rezultat desemnarea altei firme castigatoare, iar executarea investitiei in doua etape, cu doi constructori diferiti, ar fi periclitat calitatea lucrarilor!



Concluzionand ca "s-au incalcat, prin eludare, prevederile OUG nr.60/2001 privind achizitiile publice", finantistii considera ca responsabili sunt seful Serviciului Investitii Interne, ing. Lucica Barlescu, directorul tehnic, ing. Mihail Dorus, directorul general, ing. Ioan Toma, directorul economic, ec. Marina Chirila si consilierul juridic Vasile Enia.



Controlul financiar a mai scos la iveala si "abateri de la legalitate in etapa de executare a contractului de achizitie publica, ce au constat in modificarea clauzelor contractuale de o maniera contrara interesului public, toate acestea soldandu-se cu prejudicii".



Conform calculelor finantistilor, prejudiciul totalizeaza 10,814 miliarde ROL, iar, dupa cum precizeaza raportul, "conducerea RAJAC Iasi va intreprinde toate demersurile legale pentru recuperarea prejudiciului, urmand a ne comunica rezultatul actiunii in acest sens".



Pe langa abaterile constatate, mai exista si situatii dubioase, care nu au putut fi evaluate de finantisti. Astfel, lucrarile de extindere a instalatiilor de gaze naturale au costat 116,994 milioane ROL, in timp ce valoarea avansata in oferta initiala a fost de 16,697 milioane ROL.



Amenajarea unei cabine pentru portar a "mancat" 360,12 milioane lei, fata de 198,9 milioane lei - oferta initiala. Daca mai adaugam faptul ca o imprejmuire (panouri metalice) de 340 milioane a ajuns in final sa valoreze 2,55 miliarde lei, fata de un miliard - oferta initiala, putem sa ne formam o parere asupra grijii manifestate de ciracii lui Gheorghe Nichita pentru banul public.



O suplimentare consistenta a fondurilor alocate s-a inregistrat si in ceea ce priveste "amenajare curte interioara, fantani arteziene, spatii verzi", suma initiala fiind de 5 miliarde ROL, iar cea finala (reala) de 9 miliarde ROL.



Cu toate ca banii s-au "tocat", in primavara acestui an s-a constat ca marii meseriasi care au executat lucrarile au uitat sa puna si instalatia de alimentare cu apa la una din fantani, iar la alta deja s-au constatat pierderi pe traseu.



Prefectul "pune batista pe tambal"



Pentru multi dintre ieseni, surprinzator nu este "jaful" de la RAJAC, ci faptul ca institutiile abilitate, in special Corpul de Control al Prefectului manifesta din ce in ce mai multa indulgenta fata de incalcarile legii.



Daca initial, atat prefectul Radu Prisacaru, cat si seful Corpului de Control "se dadeau de ceasul mortii" ca vor scoate la lumini ilegalitatile si vor sesiza institutiile care se ocupa cu "recompensarea" unor asemenea fapte, in ultima perioada acestia "au pus batista pe tambal".



O posibila cauza ar fi intelegerea de care a dat dovada primarul Gheorghe Nichita (manager al regiei pe vremea lansarii afacerii "Templul RAJAC") fata de solicitarile liberalilor ieseni. Poate ca nu tot asa va proceda si Corpul de Control al Primului Ministru…



Bataia de joc se scumpeste de la 1 iulie



De la 1 ianuarie 2006, RAJAC a modificat tarifele pentru apa furnizata si pentru serviciile de canalizare, majorarea fiind de 4,3%. Pentru ca echipa de fotbal are mare nevoie de bani, pentru ca s-ar putea sa fie alegeri la anul si din alte motive, regia ieseana mai aplica o scumpire, incepand cu data de 1 iulie 2006.



Astfel, incepand cu aceasta data, populatia va achita 2,05 lei/mc pentru apa potabila si 0,71 lei/mp pentru canalizare. Ceilalti consumatori ("rest consumatori" dupa cum ii considera RAJAC) vor achita 1,72 lei/mc de apa potabila, 1,49 lei/mc apa industriala si 0,60 lei/mc pentru canalizare, dar trebuie subliniat faptul ca tarifele pentru "rest consumatori" nu includ TVA.



Din scumpire in scumpire, din scandal in scandal, din afacere controversata in afacere scandaloasa - asa se scrie istoria la RAJAC Iasi. Faptul ca unul dintre cei mai promovati parteneri ai regiei este o institutie europeana (BERD) nu face altceva decat sa sugereze ca si dupa 1 ianuarie 2007 va fi... tot ca inainte!



Saptamanalul IASI INVEST este editat la Iasi si se adreseaza companiilor nationale si internationale interesate de dezvoltarea afacerilor in judetul Iasi.



IASI INVEST se distribuie pe baza de abonamente (NU se vinde la chioscuri).






Citeste doar ceea ce merita. Urmareste-ne si pe Facebook si Instagram.

















1420 vizualizari


Abonare la comentarii cu RSS

ESRI



Hotnews
Agenţii de ştiri
Siteul Hotnews.ro foloseste cookie-uri. Cookie-urile ne ajută să imbunatatim serviciile noastre. Mai multe detalii, aici.



powered by
developed by