Potrivit locotenentului-colonel Dumitru Codita, Seful Centrului de Drept International Umanitar al Armatei, anul trecut s-a propus spre dezbatere in Camera Deputatilor unele modificari asupra protocolului de la Haga din 1999 ce viza protejarea bunurile culturale in caz de conflict armat.
Din pacate, acest proiect nu a avut insa sansa de reusita, Parlamentul Romaniei ramanand indiferent la doleantele Sefului Centrului de Drept International Umanitar al Armatei si ale sustinatorilor acestui proiect. Astfel, in caz de conflict armat, bunurile culturale din Romania sunt protejate numai prin protocolul din 1999, care este evident depasit.
Cultura fara aparare
Protejarea bunurilor culturale in caz de conflict armat s-a ratificat prima data prin Conventia de la Haga din 14 mai 1954. Ca urmare a distrugerilor intentionate a unor bunuri culturale din timpul celui de-al Doilea Razboi Mondial, aparitia unei legi care sa protejeze bunurile culturale ale unei comunitati era mai mult decat necesara.
Astfel, primul protocol care a insotit aceasta conventie si la care Romania este parte din anul 1958, a functionat pana in timpul conflictelor din fosta Iugoslavie, moment in care a fost necesara instituirea unui al doilea protocol, care sa perfectioneze si sa adauge unele detalii stabilite deja in 1954.
Cel de-al doilea protocol ce viza protejarea bunurilor culturale in caz de conflict a fost semnat de Romania in anul 1999. Potrivit protocolului, Romania isi asuma responsabilitatea de a trece pe hartile civile si militare insemnele de aparare civila, serviciu militar si obiective militare.
Astfel, pe langa semnele care indica prezenta serviciului medical, religios, lucrari si instalatii care contin forte periculoase precum baraje, diguri si centrale atomoelectrice, hartile ar trebui sa contina si insemnele care sa atraga atentia asupra obiectivelor culturale.
Intentia locotenentului-colonel Dumitru Codita este ca fiecare consiliu local din tara sa adopte o hotarare prin care, pe hartile civile si militare din fiecare localitate, sa fie trecute semnele distinctive ale bunurilor culturale.
Nici vorba…
Daca Ploiestiul se poate lauda cu faptul ca este singurul oras din Romania care si-a facut “temele” in ceea ce priveste trecerea pe hartile civile si militare a insemnelor “protectie speciala” acolo unde exista obiective culturale, la Cluj nimeni nu pare a fi auzit de aceasta problema.
GAZETA l-a contactat pe viceprimarul Adi Popa pentru a afla daca hartile din Cluj se incadreaza in cerintele Centrului de Drept International Umanitar al Armatei si evident, ale protocolului din 1999. ”Din pacate, pe hartile din Cluj nu apar insemnele respective. Mai mult, din cate stiu eu, nici nu exista vreun plan de bataie in aceasta privinta”, a declarat Popa.
