Federalcoop este ceea ce a mai ramas sau ceea ce a devenit Cooperativa de Consum din perioada ceausista. Toate terenurile si activele din domeniile fostei Cooperative au trecut in administrarea Federalcoop. Domeniile cooperatiei constituie un adevarat nou “El Dorado” pentru tunuri imobiliare.

Spatiile comerciale si terenurile din patrimoniul cooperativelor au devenit adevarate mine de aur pentru persoanele din interior. Directoarea Cooperativei de Consum Turda refuza cu inversunare sa ofere orice gen de informatii despre un teren din comuna Sandulesti, judetul Cluj, care se presupune ca a fost vandut colosului Bechtel pentru amenajarea unei cantine destinate muncitorilor autostrazii.

“De ce va intereseaza aceste informatii? Lasati-ma in pace cu intrebarile astea. Nu inteleg ce treaba aveti cu terenurile noastre. Acestea sunt date secrete. Aveti o problema? Chiar nu inteleg care e problema dumneavoastra”.

Acestea au fost replicile trantite de Doina Sandru, directoarea Cooperativei de Consum Turda, atunci cand am intrebat-o cui a fost vandut fostul complex comercial din comuna Sandulesti. Potrivit surselor noastre, cladirea a fost vanduta companiei Bechtel, unde aceasta urmeaza sa amenajeze o cantina pentru muncitorii autostrazii.

Fostul complex comercial din comuna Sandulesti se afla in proprietatea Cooperativei de Consum Turda. In urma cu cateva saptamani, fostul magazin din comuna a fost scos la licitatie in vederea vanzarii, alaturi de o alta cladire din Bontida.

Daca fostul restaurant din Bontida a fost inchiriat unei societati cu specific de comert in alimentatie publica, in jurul spatiului din Sandulesti planeaza o tacere suspecta. Simion Rus, presedintele Federalcoop Cluj, a confirmat faptul ca magazinul a fost scos la licitatie, la nivel judetean, in vederea vanzarii. Dar informatiile se opresc aici.

Simion Rus sustine ca nu stie cui a fost vanduta cladirea si nici pretul obtinut de catre Cooperativa de Consum Turda pentru aceasta. Mai mult, presedinta Cooperativei de Consum Turda, Doina Sandru, a fost vizibil agasata de intrebarile cu privire la fostul complex comercial. “De ce va intereseaza aceste informatii? Lasati-ma in pace cu intrebarile astea.

Nu inteleg ce treaba aveti cu proprietatile noastre. Acestea sunt date secrete. Aveti o problema? Chiar nu inteleg care e problema dumneavoastra”, au fost replicile aruncate de Doina Sandru in momentul in care a fost intrebata de catre reporterii BZA cine a cumparat fostul complex comercial din comuna Sandulesti.

Reactia Doinei Sandru poate fi cu greu explicata in conditiile unei licitatii publice corecte. Potrivit surselor noastre, cladirea fostului magazin a fost vanduta companiei Bechtel, unde aceasta urmeaza sa amenajeze o cantina pentru muncitorii autostrazii. Astfel, nu ar fi pentru prima oara cand afacerile fostei Cooperative de Consum nu sunt facute intr-o maniera total transparenta.

Spatiile comerciale si terenurile din patrimoniu au devenit adevarate mine de aur pentru persoanele din interior, pentru rudele sau apropiatii acestora. Pretul tot mai ridicat al pamantului si numarul tot mai mic al membrilor cooperatori le-au dat ocazia capilor Federalcoop sa beneficieze din plin de legea care permite vanzarea activelor.

Toate-s vechi...

Reminiscentele sistemului comunist mai sunt inca resimtite in Romania anului 2006, in mai multe aspecte ale vietii de zi cu zi si nu numai. Cooperatia de Consum, Cooperatia de Credit sau Cooperatia Mestesugarilor sunt denumiri ale unor institutii arhicunoscute in perioada comunista. Cooperativa de Consum a ramas si astazi sa ne aduca aminte de perioada socialista.

Cu toate ca denumirea i-a fost schimbata in Federalcoop, aceasta reprezinta si astazi reteta de succes a unei perioade de trista amintire, care a rezistat tuturor schimbarilor de dupa Revolutie. Federalcoop are peste cinci sute de angajati in toata tara, iar vanzarile companiei se situeaza in jurul sumei de 10 milioane de dolari pe an, conform datelor de pe site-ul Federalcoop.

Inainte de 1990, sefii Cooperativei de Consum faceau parte din clasa privilegiata: petreceau cu cei de sus, stapaneau comertul la nivel national si preluau terenuri dupa bunul plac.

... si noua toate

Dupa Revolutie, capii Cooperativei si-au vazut linistiti de afacerile lor, ignorand revendicarile de spatii sau de terenuri. Federalcoop reprezinta federatia judeteana a cooperativelor de consum (Coop). In judetul Cluj, Federatia coordoneaza, administreaza si ofera asistenta economica si juridica unui numar de 32 de Coop-uri.

Din patrimoniul sau fac parte braserii, magazine mixte, tutungerii, brutarii rurale, locatii turistice si depozite urbane. Unele dintre acestea au fost vandute prin licitatii deschise sau prin oferte directe, iar multe au fost inchiriate. Federalcoop Cluj detine si locatii turistice, terase si cabane, toate inchiriate.

Pana in 1990, Cooperativele de Consum au avut exclusivitate in domeniul comertului si al serviciilor la sate, dar si la orase precum Huedin sau Gherla. Povestea Cooperativei de Consum a inceput odata cu decizia regimului comunist din Romania ca in sate, in centre de comune sau in orase sa se constituie un lant de cooperative, in principal prin contributia taranilor.

Dupa ‘89, activele Cooperativei, adica terenurile si cladirile, au fost preluate automat de catre Federalcoop. Acesta a incheiat mai multe contracte de cooperare sau inchiriere pentru o buna parte din terenuri.

Din patrimoniul total detinut, in acest moment in jumatate din locatii functioneaza Federalcoop, aproximativ 30% din spatii sunt inchiriate, iar restul sunt fie neutilizate, fie instrainate. Odata cu Legile 108/1996 si 1/2005, s-a incercat modernizarea imaginii si organizarii socialiste pe care o are Coop. Cu toate acestea, schimbarile au fost mai mult de nuanta.

Ultimul mare jaf

Domeniile Cooperatiei constituie un adevarat nou “El Dorado” pentru tunuri imobiliare. Spatiile comerciale si terenurile din patrimoniul cooperativelor au devenit in timp adevarate mine de aur in special pentru persoanele din interior. Cooperativele din mediul rural detin cel mai important portofoliu de active din economia romaneasca.

Pretul tot mai mare din ultimii ani al terenurilor si al imobilelor a facut ca in sistemul Federalcoop sa se desfasoare afacerea momentului. Ultimul mare jaf din averea statului are loc sub ochii satenilor, care nici nu mai spera sa beneficieze de drepturile revenite din statutul de membri cooperatori.

Legea de organizare a Cooperativelor de Consum a adus cateva modificari unui act normativ din 1996. Iar de aceasta noua lege au profitat din plin persoanele din interiorul sistemului si rudele sau apropiatii acestora. Cu toate ca legea conferea posibilitatea de cumparare a activelor, majoritatea taranilor nu au aflat de acest lucru.

Astfel, capii Federalcoop, aceeasi cu cei ai Cooperativei, au reusit sa intre in posesia activelor fara prea mari probleme. Cei care au avut de pierdut din intreaga afacere au fost locuitorii de la sate, vinovati de faptul ca nu sunt la curent cu ultimele noutati publicate in Monitorul Oficial.

Cu Cooperativa inainte

Dupa Revolutie, sistemul cooperatist nu a mai avut activitate, subzistand practic doar din banii incasati de pe urma chiriilor. Toate aceste sume au intrat in buzunarele sefilor si angajatilor Federalcoop. Doar o mica parte din suma totala incasata a fost distribuita membrilor cooperatori, sub forma de dividende.

Ultima lege privind reorganizarea Cooperativelor, cea din 2005, a impus si cotizatii mai mari pentru membrii cooperatori, iar astfel numarul s-a diminuat simtitor. In plus, noua lege a dat dreptul Federalcoop de a vinde cladirile din patrimoniu. Asa a luat nastere o afacere in care s-au invartit sume impresionante de bani.

De aceasta reorganizare a Cooperativelor ar fi trebuit informati toti membrii cooperatori, cei care prin cotizatii si norme de munca au pus bazele cooperativelor, in perioada 1960-1965. Cu toate acestea, multi dintre tarani nu au fost instiintati de acest lucru, iar astfel si-au pierdut statutul de membru cooperator cu drepturi depline.

Asa s-a ajuns ca de capitalul strans in urma vanzarii imobilelor sa beneficieze aceeasi oameni “informati” care se aflau la sefia Cooperativei si inainte de ‘89.

In prezent, in patrimoniul Federalcoop intra toate magazinele satesti si cladirile in care au avut loc activitati productive si de servicii. Asta in conditiile in care cladirile si terenurile au ajuns, mai ales in Cluj si in zonele periferice, la preturi sau chirii halucinante.