Numirea procurorului clujean Doru Dobocan in fruntea Serviciului de Prevenire a Criminalitatii din Penitenciare a sporit colonia magistratilor ardeleni, formata in ultima perioada in Bucuresti. O serie de posturi-cheie din Justitie sunt detinute de magistrati din judetele Cluj, Alba sau Sibiu. Pe undeva, raspunderea reformei in Justitie apasa direct pe umerii lor.
Numai ca magistratii ardeleni s-au grupat in doua tabere. Una dintre ele ar putea fi numita cea a "reformistilor". In fruntea acestei tabere se afla noul procuror general al Romaniei, sibianca Laura Kovesi. Ea a fost colega de facultate cu actualul presedinte al PD, primarul din Cluj-Napoca, Emil Boc.
Laura Kovesi s-a facut pana acum remarcata prin faptul ca stapaneste foarte bine dreptul penal. Din 1995, ea a activat la Parchetul de pe langa Judecatoria Sibiu, unde a rezolvat o serie de dosare complexe legate de criminalitatea organizata. Printre cazurile de care s-a ocupat se numara infractiuni din domeniul informaticii sau trafic de droguri si de persoane. In general, ea a fost preocupata sa destrame mici retele locale.
Un alt magistrat ardelean promovat de actualul ministru al Justitiei, Monica Macovei, este seful Departamentului National Anticoruptie, Daniel Morar. El si-a format in teritoriu reputatia unui adevarat Corrado Catani. Acesta a fost sustinut deopotriva de actualul ministru al Justitiei, Monica Macovei, cat si de fostul procuror general al Romaniei, Ilie Botos.
Cel mai rasunator caz de coruptie rezolvat de Daniele Morar este asa-numitul Dosar "Gherla".
In acesta au fost condamnati la inchisoare, pentru fapte de coruptie, fostul judecator Viorel Burzo, pe atunci seful Sectiei Penale a Curtii de Apel Cluj-Napoca, fostul sef pe Transilvania al Serviciului Intern de Protectie si Anticoruptie, colonelul Floricel Vitan, fostul comandant al Penitenciarului Gherla, colonelul Vasile Muresan, si fostul maior Ioan Morari, ofiter la aceeasi inchisoare.
Totul a pornit de la un denunt formulat de bulibasa rromilor din cartierul clujean Someseni, Lajos Gabor, care a declarat ca a oferit mita, inclusiv oale Zepter ca sa fie eliberat mai repede din penitenciar.
Cel de-al treilea nume important este cel al procurorului Doru Dobo-can, numit, sambata, in fruntea Serviciului de Prevenire a Criminalitatii din Penitenciare.
El a fost cel care a supervizat desfiintarea fostului Serviciu Intern de Protectie si Anticoruptie, despre care magistratii romani si oficialii europeni sustin ca ar fi servit drept mijloc de presiune politica asupra judecatorilor si procurorilor.
Doru Dobocan a facut parte din echipa fostului sef al Serviciului Anticoruptie din Parchetul General, Ovidiu Budusan, care a activat la Parchetul de pe langa instanta suprema in perioada 1998-2000.
Printre cazurile de care s-au ocupat cei doi procurori se numara cel al afiselor oferite ilegal de controversatul om de afaceri Adrian Costea fostului presedinte al Romaniei, Ion Iliescu, in campania electorala din anul 1996, sau cel al traficantului israelian de arme, Shimon Naor.
Dupa revenirea PSD la Putere, Budusan a fost exclus din magistratura. El a contestat sanctiunea. Avocatul angajat de fostul procuror clujean era chiar actualul ministru al Justitiei, Monica Macovei. In cele din urma, inculpatul a castigat procesul, insa si-a dat demisia din magistratura si a devenit avocat.
Printre altele, Budusan se ocupa, in calitate de aparator, de dosarele omului de afaceri Dinu Patriciu, apropiat al actualei conduceri a PNL.
La randul sau, Doru Dobocan este privit de catre colegii sai ca un procuror reformist, care poate elimina coruptia din Ministerul Public si din penitenciare. Unii dintre colegi l-au poreclit "Robespierre".
Un alt nume de pe lista reformistilor este cel al judecatoarei Alexandrina Radulescu. Ea este in prezent membru al Consiliului Superior al Magistraturii. Aceasta a fost o vreme presedinte al filialei clujene a Asociatiei Magistratilor din Romania si unul dintre contestatarii fostului ministru al Justitiei, Rodica Stanoiu.
Cel de-al cincilea nume este cel al judecatorului Cristi Danilet, fost secretar al Asociatiei Magistratilor din Cluj. In prezent, el este consilier al ministrului Justitiei si se ocupa de modificarea Codului de Procedura Penala.
Conservatorii
In cealalta tabara, pe care am denumit-o conventional a "conservatorilor" se afla presedintele Consiliului Superior al Magistraturii, Iulian Galca. Acesta este unul dintre cei care au fost alesi sa schimbe in bine imaginea CSM, compromisa in anii trecuti de prezenta unor magistrati-tortionari din perioada comunista.
Cu toate acestea, Galca s-a opus eli-minarii cumulului de functii pentru membrii Consiliului.
Astfel, sefii instantelor si parchetelor au reusit sa ramana in continuare in acest consiliu. Eliminarea cumulului de functii era prevazuta in pachetul legislativ pentru reforma in Justitie promovat de Monica Macovei si a fost recomandata intr-unul dintre rapoartele Comisiei Europene.
Una dintre consecintele optiunii lui Iulian Galca este faptul ca membrii Consiliului Superior al Magistraturii avizeaza bugetele instantelor, astfel incat sefii acestora, membri in aceasta structura, pot aviza proiecte de buget supradimensionate pentru instantele pe care le conduc.
Cel de-al doilea nume de pe lista conservatorilor este procurorul clujean Ilie Botos. El a fost promovat in functia de procuror general al Romaniei de catre fostul ministru PSD al Justitiei, Rodica Stanoiu.
Clujeanul a fost desemnat in fruntea Parchetului de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie pentru a spala imaginea acestei institutii, grav compromisa de activitatea procurorului Tanase Joita.
Pentru ca Botos s-a opus retrocedarilor bunurilor confiscate in timpul regimului comunist, Romania s-a ales cu un val de condamnari la Curtea Europeana a Drepturilor Omului, precum si cu un lant de critici din partea Comisiei Europene si a Departamentului de Stat al SUA. El venea din functia de procuror militar. Botos a condus Parchetul Militar Cluj.
El are imaginea unui om incoruptibil si de bun profesionist, dar rigid in principii, nereusind sa schimbe prea mult imaginea Parchetului General, insa rapoartele Comisiei Europene au remarcat unele progrese facute in domeniul Justitiei, in ciuda tuturor problemelor care au continuat sa fie mentionate in rapoartele de tara.
In paralel, a aparut o tendinta de reducere a numarului de procese deschise la CEDO. Ilie Botos a fost tinta atacurilor reprezentantilor PNL atat inainte cat si dupa alegerile din anul 2004. De asemenea, el a intrat in dezacord cu ministrul Monica Maco-vei.
Magistratul a demisionat din functie dupa fuga din Romania a sirianului Omar Hayssam, acuzat de terorism in cazul rapirii celor trei jurnalisti romani in Irak.
Cel de-al treilea nume de pe lista conservatorilor este cel al judecatorului Gheorghe Buta. El a fost, in perioada 1998-1999, vicepresedinte al Curtii de Apel Cluj-Napoca si apoi presedinte al acestei instante, intre anii 1999 si 2004. In aceasta calitate, el a fost ales membru in Consiliul Superior al Magistraturii.
In prezent, Buta este judecator la Inalta Curte de Casatie si Justitie. Judecatorul are reputatia unui om tenace, foarte bun in meseria sa, dar uneori inflexibil. In vremea in care conducea Curtea de Apel a intrat in dezacord cu o serie de judecatori tineri, de la instantele inferioare. Pe atunci, pe holurile Palatului de Justitie se vorba de un adevarat conflict intre generatii.
Gheorghe Buta i-a criticat pe mai tinerii sai colegi pe motiv ca resping prea usor o serie de cereri de arestare formulate de procurorii clujeni. Acest incident i-a adus reputatia unui "dur".
De remarcat faptul ca nici unul dintre magistratii mentionati nu au fost implicati in cazuri de coruptie. Situarea lor intr-o tabara sau alta poate fi privita si prin prisma relatiei lor cu ministrul Justitiei, Monica Macovei.
