In patrimoniul Muzeului Banatului au intrat in acest an obiecte importante descoperite in urma sapaturilor arheologice din oras si din imprejurimi. Institutia a fost in acest an in centrul atentiei atat pentru dovezile istorice, cat si pentru scandalul sutelor de piese disparute, pe urma carora se afla inca organele de cercetare.

Pe de alta parte, viata muzeala a municipiului Timisoara s-a imbogatit, in Ajun de Craciun, cu un nou asezamant cultural: Muzeul de Arta, care adaposteste colectia Corneliu Baba.

Seria descoperirilor arheologice a inceput in februarie, cand, odata cu lucrarile de modernizare a sistemului de canalizare din Timisoara, efectuate sub o piata din zona centrala a orasului, au dus la dezvelirea mormintelor manastirii "Popilor negri", vechi din secolul al XVIII-lea.

In vara, la sapaturile arheologilor au asistat mii de persoane care treceau zilnic prin zonele centrale ale orasului.

Sub liniile de tramvai, specialistii au dat peste un tezaur format din 300 de monede de argint, datand din veacul al XV-lea, inceputul secolului al XVI-lea. Comoara a fost descoperita intr-o groapa facuta sub podeaua unei case, intr-un saculet de panza.

"Tezaurul s-ar fi pierdut cu siguranta daca nu ar fi fost la lumina in cadrul acestor cercetari initiate de Muzeul Banatului", a explicat unul dintre arheologi. Comoara a fost depozitata la loc sigur, in muzeu, fiind apoi sigilata.

Aceeasi echipa de arheologi au gasit si doua schelete datand cel mai probabil din veacul al XVIII-lea. Intre descoperirile importante realizate la inceputul verii se numara obiecte din perioada medievala, dar si doua ghete de piele, conservate atat de bine incat au fost pastrate inclusiv sireturile.

Tot atunci istoricii au reusit sa opreasca lucrarile de modernizare a liniei de tramvai din centrul urbei, dupa ce sapaturile au scos la iveala si vestigii din veacul al XVIII-lea. Din pacate, o parte din zidurile vechii cetati au fost distruse accidental de lamele buldozerelor care lucrau in acel perimetru (Piata Libertatii).

Investitiile au distrus, insa, aproape in totalitate si un sit arheologic aflat in estul orasului, in cartierul Freidorf. In opinia directorului muzeului, Dan Ciobotaru, aici s-au facut cele mai importante descoperiri din acest an: 50 de locuinte din secolele II-VII, trei morminte din necropola de secol III, cu splendid material ceramic.

Situl, unic in Europa, a fost distrus dupa ce pe locul aflat in cercetare de peste 20 de ani s-a ridicat o hala industriala. Arheologii nu mai lucrau acolo de ceva vreme din lipsa de bani, dar fiecare sapatura scosese la iveala importante obiecte de patrimoniu vechi de peste 6.000 de ani. In acest loc au fost descoperite obiecte din perioada daco-romana, din neolitic, dar si un cimitir germanic.

In aceeasi perioada, arheologii banateni au redeschis santierul din localitatea timiseana Parta, un obiectiv extrem de important pentru preistoria Banatului. In aceasta zona, in urma sapaturilor a fost scoasa la lumina una dintre cele mai mari asezari neolitice din Banat, singura din Romania care a fost restaurata.

Sanctuarul de la Parta, prin tehnicile de ridicare din teren folosite si prin restaurarea riguroasa, este unicat in tara noastra si unul dintre putinele de acest fel din Europa.

Se cauta inca piesele disparute

Un control demarat la finele lui 2005 de Consiliul Judetean la Muzeul Banatului a scos la iveala sute de mii de semne de intrebare asupra felului in care s-a facut gestionarea obiectelor de arta si a pieselor arheologice aflate in contabilitatea institutiei.

Procesul-verbal final arata ca de la Sectia de Arta a institutiei lipseau peste 100 de piese, in mare majoritate gravuri si icoane, dar si tablouri semnate de pictori romani si maghiari.

O parte dintre tablouri au fost retrocedate, insa nu exista nici o dovada, lipsind deciziile judecatoresti de retrocedare. O inventariere de aceasta amploare nu a fost facuta de mai bine de 40 de ani. In plus, nici valoarea pozitiilor nu a mai fost actualizata de tot atata vreme, astfel ca in acte valoarea obiectelor care se cauta prin depozitele muzeului nu depasea 150 lei noi.

Presedintele CJ, Constantin Ostaficiuc, a declarat ca politia cerceteaza inca acest caz. In aceasta perioada, asezamantul muzeal, gazduit de Castelul Huniazilor, este inchis pentru public.