100 de tone de mercur si 60.000 de tone de lindan, substante cu un grad ridicat de toxicitate, sunt depozitate la Turda, epicentrul poluarii din judet. Clujul este, insa, impanzit de focare de poluare. La Campia Turzii, cel mai important poluator este compania Mechel. Somesul este contaminat de combinatul de celuloza Somes Dej.
In Cluj-Napoca, focarele de poluare inregistrate oficial sunt zona industriala si rampa de gunoi de la Pata Rat.
La 50 de metri de halda de lindan din Turda traiesc 70 de familii de romi. Gabriel Tarnavean, unul dintre acestia, s-a oferit sa devina ghid printre gropile de lindan, de unde el si vecinii sai vand la negru lindanul pe post de ingrasamant. Eu am vandut zeci de tone de clor, cum ii spunem noi. Acuma merge mai prost, dar am castigat uneori 2 milioane pe zi, pentru 25 de saci, spune Gabriel.
El a explicat ca lindanul este vandut ca ingrasamant localnicilor sau altor comercianti. Vindem pe sate la bisnitari, care apoi il revand. Am vandut chiar si la fostul viceprimar. Eu personal l-am dus, ne-a explicat Gabriel, in timp ce sapa o groapa din care a scos un kilogram de lindan numai bun de comercializat.
La o palma de HCH
Este unul din cele mai importante depozite de materiale periculoase din tara. Zeci de mii de tone de lindan (HCH) zac nesupravegheate chiar in centrul orasului. Conform unor analize efectuate de APM Cluj in 2005, la Turda se gasesc aproximativ 15 000 tone de HCH continute in 60.000 tone de amestec neomogen de HCH.
Unul dintre depozite se afla in interiorul platformei Uzinelor Chimice Turda (UCT). Zeci de mii de tone de lindan sunt plasate la numai 20 de metri de apele Ariesului. Depozitul nu este indiguit, fiind doar acoperit de un strat de 20 de centimetri de pamant. Efectele au fost studiate de catre cercetatorii americani.
Intr-un studiu publicat in revista PubMed se arata ca lindanul ataca grav rinichii si ficatul, ducand la degenerarea tesuturilor din aceste organe si, implicit, la tumefierea acestora, adica poate duce la aparitia bolilor cancerigene. De asemenea, contaminarea cu lindan duce si la aparitia unor malformatii la copii.
Ceapa cu lindan
Un alt depozit de lindan se afla la iesirea din Turda, pe soseaua ce duce spre Alba Iulia. Mihai Rotaru este unul dintre oamenii de afaceri care cunosc cel mai bine situatia acestor depozite. Autoritatile spun ca au betonat depozitul, dar nu e nici o urma de beton. Practic, din depozitul de HCH s-a construit un platou si la poalele lui se cultiva ceapa, spune acesta.
El a explicat ca singura solutie pentru eliminarea lindanului ar fi incinerarea intr-un crematoriu ecologic.
Scandalul laptelui
Relevant pentru nivelul de poluare cu lindan si efectele acestuia este scandalul laptelui din 2001 Efectele poluarii cu lindan s-au resimtit in anul 2002, cand Directia Sanitar-Veterinara a dispus sistarea colectarii laptelui din 14 localitati ale judetului, dupa ce s-a descoperit ca era contaminat cu pesticide (DDT).
Societatea care detine terenurile pe care se afla unul din depozitele de lindan, Nuha Trading, este patronata de irakianul Ahmed Nazar. Garda de Mediu a amendat in repetate randuri societatea, dar fara rezultat.
Am mercur in sange
Cele 12 hectare ale fostelor Uzine Chimice Turda ascund o alta problema de mediu. Societatea Nuha Trading, care a cumparat de la AVAS intregul patrimoniu al UCT, a mostenit si obligatia de a ecologiza zona. In bilantul de mediu comandat de societate in 2006 se precizeaza ca solul UCT este contaminat si cu o cantitate imensa de mercur.
Din analizele de sol si din istoricul depasirilor de consum tehnologic se poate estima ca solul din incinta instalatiei de electroliza, impreuna cu betonul halei, ar contine aproximativ 100 de tone de mercur, se precizeaza intr-un studiu realizat pentru Nuha Trading de catre inginerul Cerasel Varaticeanu.
Au fost si alti specialisti care au spus ca la UCT ar exista in sol chiar si 400 de tone de mercur. Ce pot sa spun eu este ca mercurul ne contamineaza. Eu mi-am facut analizele si am mercur in sange, ne-a declarat Mihai Rotaru.
Conform studiilor de specialitate efectuate de Institutul National pentru Sanatate Publica, mercurul inhalat se acumuleaza in corpul uman, producand diferite boli nervoase. Mercurul acumulat in cantitati mari duce la leziuni cerebrale.
Regulile UE, incalcate
Inspectorii Garzii Nationale de Mediu (GNM) Cluj spun ca depozitele de lindan sunt monitorizate, dar situatia este complicata din cauza costurilor mari pe care le implica ecologizarea zonei. Din initiativa noastra, depozitul aflat la iesirea dinspre Alba a fost balastat, iar polita supravegheaza zona pentru ca sa nu mai existe furturi de substante, ne-a declarat Radu Bacila, inspector GNM Cluj.
Cat despre depozitul aflat pe terenul Nuha Trading, responsabilitatea ecologizarii apartine exclusiv societatii. Proprietarul a cumparat si obligatia de a ecologiza aceste depozite, spune inspectorul GNM Cluj. El a explicat ca neecologizarea depozitelor de lindan si a celor de mercur incalca directiva de mediu in ceea ce priveste depozitarea deseurilor.
Mentionam ca directivele europene care se refera la depozitarea deseurilor au fost adoptate si de tara noastra prin legi si Ordonante de Guvern. Ministerul Mediului nu se face responsabil de aceste depozite. Romania nu poate fi trasa la raspundere in acest caz. La minister acum se cauta solutii pentru a rezolva aceasta problema, spune Radu Bacila.
Reprezentantii Agentiei pentru Protectia Mediului Cluj sustin ca situatia depozitelor de la Turda este la fel ca si in 200
Curge zgura pe Aries
In raportul anual al APM Cluj cu privire la situatia mediului din judet, Ariesul este considerat cel mai poluat rau din judet. Ca poluator principal, APM a nominalizat societatea Mechel Campia Turzii. Apele Ariesului au spalat ani la rand haldele de zgura provenita din prelucrarea otelului in cuptoarele Mechel.
Analizele efectuate de APM arata ca zgura este compusa din resturi de fier, oxizi de fier, aluminiu si cupru. Reprezentantii APM spun ca, pentru a opri deversarile de zgura in apa, au fost construite diguri de protectie. Conducerea Mechel a declarat in repetate randuri ca va investi in ecologizarea haldelor de zgura.
Datele oficiale prezentate de APM in rapoartele de analiza arata ca Mechel Campia Turzii a deversat in anul 2004 direct in apele de suprafata 63,7 kg/an nichel (valoarea maxima admisa fiind de 20 kg/an) si 257,25 kg/an zinc (valoarea maxima admisa fiind de 100 kg/an).
Dezastre pe Somes
Pe lista marilor poluatori a APM Cluj figureaza si combinatul Somes Dej. Mai exact, apele Somesului sunt poluate de apele tehnologice provenite de la combinatul de celuloza.
In cursul anului 2005, unitatea a evacuat 79.000 mc ape uzate epurate in canalul Cuzdrioara, prin statia mecano - chimica, respectiv 10.908.000 mc in raul Somes, prin statia de epurare mecano - biologica Urisor, se mentioneaza in raportul APM din 2005 Relevant pentru pericolul asupra mediului este accidentul din 2002, cand Somesul a fost grav poluat de apele reziduale deversate de la combinat.
In urma incidentului au fost colectate cateva sute de kilograme de peste mort. Unda de poluare s-a intins pe cateva zeci de kilometri, ecosistemul raului fiind partial distrus. La fel ca si in cazul Mechel, patronul Somes Dej, Stefan Vuza, a promis ca va investi in retehnologizarea combinatului.
