In timp ce apa si aerul judetului sunt contaminate zilnic, autoritatile solicita bani europeni pentru proiecte inexistente. La Turda, Primaria a initiat un proiect de ecologizare a depozitelor de lindan HCH abia luna aceasta.
Organizatiile ecologiste afirma, insa, ca scuza lipsei fondurilor este eterna si ca, in realitate, nimeni nu misca un deget pentru ecologizarea focarelor de poluare. In editia noastra de ieri va prezentam Bombele cu otrava din judet. Astazi, va aratam ce pazesc autoritatile.
Zecile de tone de deseuri de mercur si lindan HCH sunt monitorizate in permanenta de Agentia pentru Protectia Mediului si de Garda Nationala de Mediu. Problema depozitelor de la Turda este cunoscuta la Ministerul Mediului si Gospodaririi Apelor si se cauta solutii de finantare. Solutia ar fi ca o firma sa propuna un proiect pentru ecologizarea zonei, ne-a declarat Radu Bacila, inspector GNM.
Sarcofag sau incinerare
Inspectorul a explicat ca, din punct de vedere tehnic, depozitele de lindan pot fi neutralizate. Depozitele pot fi sarcofagate, adica se toarna beton in perimetrul depozitului. Cea mai buna solutie este insa incinerarea intr-un crematoriu, dar costurile in acest caz sunt mai ridicate, spune inspectorul GNM.
Cele peste 60.000 de tone de lindan ar urma, in acest caz, sa fie transportate de la Turda intr-un crematoriu, unde sa fie incinerate si neutralizate complet. In ceea ce priveste depozitul de 100 de tone de mercur, aflat pe terenul societatii Nuha Trading, reprezentantul GNM spune ca acesta poate fi extras din sol si depozitat intr-un depozit special amenajat.
Lindanul de la Turda sta dupa documente
Primaria Turda spune ca s-a interesat de ecologizarea depozitelor de lindan inca din 200* In acest moment se intocmesc documentele necesare pentru un proiect pe fonduri europene. Solutia aleasa pentru a scapa de aceste deseuri este incinerarea, ne-a declarat Tudor Stefanie (foto dreapta), primarul municipiului Turda.
El a mentionat ca si in Cluj exista un incinerator care ar putea rezolva problema depozitelor de lindan. Singura problema sunt banii. In 2002, costurile de ecologizare a depozitelor de lindan erau de trei milioane de lei, mai spune Stefanie.
Pe de alta parte, primarul Turzii a mentionat ca, in ceea ce priveste cele 100 de tone de mercur, acestea trebuie depozitate corespunzator de catre Nuha Trading, societatea care detine terenul contaminat. Este o zona privata. Impreuna cu Garda de Mediu, am incercat in repetate randuri sa intervenim.
Proprietarul terenului nu a dat semn ca ar dori sa isi respecte angajamentele, respectiv cele de a ecologiza zona, spune Stefanie.
Cei de la mediu se ocupa direct
La nivele de poluare industriala a apelor de suprafata, alaturi de Somes Dej, pe lista poluatorilor inregistrati de APM Cluj se afla Combinatul Mechel Campia Turzii. Cu toate acestea, primarul municipiului Campia Turzii nu stie care este situatia si sustine ca nu este responsabilitatea sa. Eu stiam ca cei de la Mediu se ocupa direct. Noi avem probleme doar cu paraul Racosa.
Ii obligam pe cei de la Mechel sa il curete, spune primarul Ioan Vasinca. El a mentionat ca, in ultimii ani, Combinatul Mechel a investit in ecologizarea haldelor de zgura.
Otrava de la Turda, in faza de studii
Organizatiile ecologiste din judet au semnalat autoritatilor in repetate randuri problemele de mediu. Situatia mai grava este la Turda, la acele depozite de deseuri istorice. Acestea sunt un fel de pisica care este pasata de la o institutie la alta. Nu se stie cine este proprietarul terenurilor.
S-au facut numeroase studii, dar toata lumea asteapta banii de la Guvern, ne-a declarat Radu Mititeanu, presedintele Clubului de Cicloturism Napoca, un ONG care s-a remarcat prin diferite actiuni legate de protectia mediului. Referitor la rampa de gunoi de la Pata Rat, Radu Mititeanu spune ca autoritatile nu fac decat sa cheltuiasca bani pe studii.
La Pata Rat, autoritatile sunt de acord ca trebuie inchisa, dar e o conspiratie a tacerii. Se fac studii in fiecare an, dar nu se face nimic concret. Cert este ca, in acest moment, nu exista un proiect finalizat pentru o rampa ecologica, a declarat Mititeanu.
La Dej se polueaza noaptea
Cazul Somes Dej a fost monitorizat de Clubul Ecologic Transilvania (CET). Reprezentantii CET spun ca la Combinatul de celuloza din Dej, problemele de mediu sunt ocolite. Din cate stiu eu, combinatul nu are nici autorizatie de mediu. Procedura de evaluare a impactului a fost realizata in mare secret, iar investitiile lipsesc.
Singura scuza a conducerii este aceea ca nu poate inchide uzina pentru ca ar fi nevoita sa disponibilizeze multi oameni si ar crea o problema sociala, ne-a declarat Dan Craioveanu, reprezentantul CET. El a mentionat ca Somej Dej polueaza atat apele judetului, cat si aerul, prin emanatii.
La combinatul de celuloza se lucreaza noaptea pentru ca sa se poata deversa apele reziduale, dar si pentru ca emanatiile sa nu fie atat de vizibile, mai spune acesta.
