Amenzile de pe ruta Cluj - Turda au fost "privatizate"

Peste 85.000 de infractiuni si peste 8,5 milioane de lei in numai citeva zile. Atit s-a adunat deocamdata din "afacerea big brother", adica amenzile pentru depasirea vitezei legale date pe tronsonul Turda - Cluj-Napoca de pe DN 1. Banii se vor imparti aproape "frateste". 51% intra in bugetele primariilor de pe traseu, adica Turda, Sandulesti, Tureni si Feleacu.

O parte semnificativa insa, mai exact 49% intra in conturile firmei Codec SRL, care a "cistigat" contractul fara nici un fel de licitatie. Din aceasta cauza firma este in prezent in atentia Agentiei Nationale pentru Reglementarea si Monitorizarea Achizitiilor Publice.

Viata are prioritate

Sistemului de supraveghere video a fost instalat pe tronsonul DN1 Cluj-Napoca -Turda din cauza numarului mare de accidente care se inregistreaza anual pe aceasta portiune de drum. Potrivit sefului politiei rutiere, Alexandru Muresan in ultimii doi ani intre Cluj si Turda au avut loc 40 de accidente grave soldate cu 28 de morti si 30 de raniti.

In toamna anului trecut autoritatile au anuntat ca intentioneaza sa recurrga la acest sistem de supraveghere a traficului pentru a reduce numarul accidentelor. Compania ILSA ar fi trebuit sa se ocupe de furnizarea si montarea aparaturii in maxim 6 luni de zile.

Deoarece ILSA a obtinut un alt contract important cu guvernul, respectiv supravegherea video pe Autostrada Soarelui, Clujul a fost aminat pentru finele lui 2007.

Codec "rasare" la momentul potrivit

Presedintele Consiliului Judetean, Marius Nicoara a declarat recent ca nu s-a dorit intirzierea proiectului si ca in aceste conditii a decis sa caute un partener local. Iar firma Codec a aparut exact cind autoritatile judetene aveau nevoie de ea. De altfel, seful Inspectoratului Judetean de Politie (IPJ) Cluj, Ioan Pacurar si presedintele CJ se contrazic pe acest subiect.

Primul sustine ca firma a fost gasita pe net, iar celalat ca s-a facut un fel de selectie de oferte. Cert este ca nu avut loc nici un fel de competitie, oferta Codec fiind singura luata in calcul.

Astfel ca, CJ Cluj, IPJ Cluj si firma SC Codec SRL au incheiat un protocol de colaborare pentru amplasarea a zece camere de supraveghere pe tronsonul Cluj-Napoca - Turda, iar in 31 ianuarie 2007, CJ Cluj a dat o hotarire prin care se aproba continutul protocolului de cooperare.

CJ doar a "mediat"

"Dupa ce am avut esecul cu firma din Bucuresti am ajuns la Codec. Ei sint singurii care s-au oferit dar nu s-a facut licitatie. Noi am adus apoi la discutii primarii din localitatile de pe traseu, politia si firma Codec. In rest nu am mai avut nici o contributie", a declarat purtatorul de cuvint al CJ Cluj, Cornelia Trif.

Potrivit acesteia contractele au fost incheiate pentru trei ani de primarii direct cu firma Codec. "Nu noi am elaborat contractele, dar stiu ca firma de la Bucuresti le pusese deja la dispozitie primarilor un model de contract. Cred ca s-a luat acest model", a mai spus Trif. Consiliul Judetean a stabilit insa impreuna cu politia care vor fi rutele luate in calcul cu prioritate.

Astfel, dupa tronsonul Cluj-Turda va urma cel mai probabil Cluj-Huedin. "Dupa ce se termina de reabilitat drumul de la Cluj la Dej cred ca se va instala acest sistem pe o portiune dreapta si acolo, tot pentru a se preveni accidentele produse din cauza vitezei excesive", a subliniat purtatorul de cuvint al CJ.

Protocolul e inca "la analiza"

Protocolul incheiat de CJ Cluj, IPJ Cluj si Codec este analizat de specialistii de la Agentia Nationala pentru Reglementarea si Monitorizarea Achizitiilor Publice (ANRMAP). Purtatorul de cuvint al acestei institutii, Codrin Vulcu, a declarat in mai multe rinduri ca protocolul nu are valabilitate si ca a fost doar o incercare de a eluda organizarea unei licitatii.

Vulcu sustine ca in baza unui astfel de protocol nu era posibil ca legal sa se incheie contracte intre primarii si Codec. Motivul: se incalca legea achizitiilor publice. ANRMAP nu a dat inca publicitatii nici un rezultat oficial. Conform legii insa, autoritatea responsabila poate fi amendata cu suma maxima de 10.000 lei.

"Noi am solicitat Consiliului Judetean Cluj si Inspectoratului de Politie Judeteana Cluj o serie de documente care au stat la baza incheierii acestei intelegeri si, spre sfirsitul acestei luni, speram sa avem un verdict concret", a declarat Vulcu.

Contracte "secrete"

Desi este vorba despre drumuri publice si contracte cu autoritati publice, in aceste documente exista si o clauza de confidentialitate care, potrivit specialistilor in achizitii publice, ar fi ilegala.

In februarie, imediat dupa intilnirea cu reprezentantii firmei Codec, viceprimarul comunei Feleacu, Nicolae Bilea sustinea ca procedura de atribuire a contractului este ilegala pentru ca nu s-a facut licitatie.

Tot atunci, directorul tehnic al Primariei Turda, Emil Dardai a afirmat ca primarii au participat la o sedinta unde a fost prezentata direct societatea Codec, care urma sa instaleze camerele video, fara alte optiuni.

Intre timp, se pare ca autoritatile locale si-au schimbat opinia pentru ca, la ora actuala, primariile din Tureni, Turda, Feleacu si Sandulesti au incheiat aceste contracte, iar Consiliile Locale din aceste comune le-au si aprobat prin hotariri.

UN PRIMAR DE POMINA

"Presedintele UE a semnat contractul!"

"Sistemul de supraveghere video a fost instalat pentru ca sa reducem numarul de accidente de pe raza comunei, ca aveam foarte multe pina acum". Acesta este textul standard cu care te intimpina primarii sau viceprimarii localitatilor cind ii intrebi despre acest subiect. Primarul din Tureni, Vasile Todea sustine insa ca nu crede

ca s-au inregistrat un numar record de infractiuni.

"Ce? Nici vorba! Daca ei au zis 70.000 sigur sint vreo 700. Din cite stiu eu nu trec atitea masini prin tot judetul. Contractul e bun si primaria Tureni a dorit neaparat sa faca parte din acest proiect cu politia. Nu sintem de acord sa imbogatim CL Tureni, nu asta a fost scopul, sa amendam poporul roman ", sustine primarul din Tureni. Pina aici, toate bune si frumoase.

Cind vine vorba de contractul cu Codec situatia se schimba. "Ce te intereseaza pe dumneata? Cine esti dumneata sa ma intrebi despre bani? Ce? Eu te-am intrebat despre salariul tau? E secret de serviciu. Nu imi mai aduc aminte nimic din ce am spus. Contractul l-a semnat presedintele Uniunii Europene de la Bruxelles", s-a otarit la telefon primarul Vasile Todea.

In prezent la Tureni sint instalate 4 camere de supraveghere video a drumului.

La Feleacu, primaria imparte banii

La Feleacu exista mai multa bunavointa cind vine vorba despre contractul cu Codec. Desi abia dupa o intilnire fata in fata si vreo 5 telefoane. "Am fost convocati toti primarii la o sedinta la Consiliul Judetean, unde firma Codec ne-a prezentat aparatura. Consiliul Local Feleacu nu a fost insa de acord cu unele prevederi din contract, da nu-mi aduc aminte exact care.

Sunati-ma miine si va spun", a declarat primarul comunei Feleacu, Ioan Tantau. Dupa mai multe insistente s-a clarificat si nemultumirea CL. "Noi am vrut ca banii sa intre intii la primarie si abia apoi sa ii viram la Codec. Procentele sint 51% primaria si 49% Codec pentru trei ani", a precizat primarul din Feleacu.

"Dupa 3 ani, renegociem!"

Viceprimarul din Sandulesti, Vasile Dragan nu este deloc "ingrijorat" cind aude ca vrem sa discutam despre contractul cu Codec. "La noi in comuna, la Copaceni, avem deja 2 camere care functioneaza. Una la intrare dinspre Turda, la casa cu numarul 6 si una la coborirea de pe Dealul Dabagaului. Avem HCL care aproba asocierea cu firma Codec.

Procentele sint de 51% noi si 49% firma pentru trei ani. Noi nu investim nimic, pentru ca firma s-a angajat sa plateasca tot, inclusiv consumul de energie electrica. Noi am decis doar locatiile si unde se instaleaza exact camerele, ca la noi a fost domeniu privat. Ni s-a parut destul de avantajos pentru ca noi nu investim nimic", a spus Dragan.

Potrivit acestuia, discutia in Consiliul Local a fost cam aprinsa. "Am dezbatut aprins contractul. Am vrut sa obtinem mai mult, dar dinsii nu au cedat. Am vazut ca si alte comune au acceptat conditiile si am acceptat si noi. Dupa trei ani, renegociem", a spus viceprimarul din Sandulesti.

Supraveghere 24 din 24

In prezent, pe traseul Turda - Cluj-Napoca sint instalate 10 camere video, dar pe viitor numarul lor va ajunge la 26. Intreaga aparatura a fost omologata la Biroul Roman de Metrologie Legala. Principalele componente ale sistemului sint: zece cinemometre CODEC C01, server-ul central, amplasat la sediul Politei Rutiere de pe strada Albac,

patru statii de agent, imprimanta si masina de implicuit.

Sistemul functioneaza astfel: 24 din 24 se inregistreaza prin cele 10 camere video in timp real fiecare masina din trafic ce depaseste limita legala de viteza. Informatiile sint transmise prin sistem wireless la dispeceratul din cladirea Politiei Rutiere. Dispecerii care centralizeaza datele lucreaza, insa, numai 8 ore pe zi.

Posesorii masinilor care au depasit viteza legala primesc o invitatie ca in termen de 5 zile sa se prezinte la politie pentru a declara cine a condus in acel moment masina. Abia apoi se elibereaza un proces verbal, care va fi trimis tot acasa la conducatorul auto care nu a respectat legislatia rutiera.

Soferii au posibilitatea sa conteste in instanta procesul verbal si amenda primita.

Investitia in echipament a fost estimata la circa 1 milion de euro. Directorul Codec, Ovidiu Simut, nu a dorit insa sa ofere detalii nici referitor la aparatura si nici la contractele cu primariile, motivind ca este in concediu.

Model importat de la Giurgiu

Modul in care a fost atribuit contractul de supraveghere video a traficului in zona Turda - Cluj-Napoca are un precedent. Astfel, la Giurgiu, administratia locala a atribuit tot fara licitatie contractul de monitorizare video. Aici insa autoritatile au fost mai mult decit darnice. 70% din valoarea amenzilor de circulatie timp de 10 ani revin firmei care a instalat sistemul.

Potrivit informatiilor oferite de Politia Giurgiu, numai in 4 luni, aici s-au aplicat 7.500 de amenzi de circulatie. In zece ani firma cu pricina are posibilitatea sa incaseze peste 47 de milioane de euro. La Cluj, sistemul de supraveghere video din localitati va fi doar primul pas.

Politia intentioneaza sa extinda aria de supraveghere si in afara localitatilor, dar si pe principalele artere din Cluj-Napoca. In plus, pina la finele anului vor fi instalate panouri cu starea carosabilului si separatoare de sens.

Prinsi din spate

Multi soferi se pling de faptul ca radarele fixe sint montate „smechereste”, astfel incit aparatul sa fotografieze masina din spate.

In mod normal, radarele fixe ar trebui sa fie directionate astfel incit sa surprinda partea din fata a masinii, inclusiv soferul aflat la volan. De altfel, legea spune clar ca pasibil de amenda este conducatorul autovehicolului, si nu posesorul acestuia.

In cazul de fata, politia trimite prorietarului masinii o instiintare prin care arata ca masina i-a fost inregistrata circulind cu o viteza peste limita admisa la data comiterii infractiunii, cerind ca detinatorul masinii sa comunice cine a fost conducatorul auto in acel moment.

Dupa ce datele sint comunicate persoanei care a depasit viteza, politia trimite amenda.

Din Astral in Codec

Actionarii firmei care se bucura de aproape jumatate din suma amenzilor de circulatie primite de soferii indisciplinati sint unii dintre cei mai bogati clujeni: Dan Pop Baldi a detinut 3,95% din actiunile SC Astral Telecom,Urasi Bela, care a facut parte si el din actionariatul Astral cu 3,95% si Valentin Nicola, membru fondator al Astral-ului..

Si Sorin Ghite face parte din grupul actionarilor de la SC Codec. El a detinut de asemenea 3,95%, din actiunile Astral.