PNL a eliminat suprataxele prin care PSD băga adânc mâna în buzunarele românilor și ale companiilor. Rezultatul a fost că la buget intră deja bani mai mulți decât pe vremea guvernării PSD. Guvernarea PNL susține categoric cota unică de impozitare și nu va crește taxe și impozite în 2021. PNL dorește accelerarea relansării economice și nu poveri și frâne fiscale puse mediului privat.
„O spun din capul locului că nu vom creşte taxe şi impozite” - acesta este răspunsul premierului Ludovic Orban la dezinformările PSD. Prin minciuni și manipulare, pesediștii vor de fapt să-și șteargă urmele. PSD a impus taxe aberante - supraacciza la carburanți, supraimpozitarea contractelor part-time, taxe noi în sectorul bancar, în energie și în telecomunicații – toate eliminate de PNL.
„Am scos toate taxele introduse de PSD și am avut rezultate foarte bune la buget”, spune ministrul Finanțelor, Florin Cîțu. În septembrie 2020, la buget au intrat cu 7,6% mai mulți bani decât în septembrie 2019, când nu exista o criză economică și erau în vigoare taxele PSD. „Nu veți vedea creșteri de taxe anul viitor. Noi știm foarte bine cum să administrăm o economie cu taxe mai mici și mai puține, și am și demonstrat-o în 2020”, conchide ministrul liberal.
Ludovic Orban: „Nu vom majora taxe şi impozite”
„Susţinem categoric cota unică de impozitare şi nu vom majora taxe şi impozite. Pentru accelerarea relansării economice nu poţi să pui frână de tip fiscal, bariere de tip fiscal în relansarea companiilor şi în ceea ce priveşte taxarea muncii.”
De altfel, prima măsură luată de PNL a fost anularea taxelor introduse de guvernele lui Dragnea într-o perioadă de creștere economică și transformate de PSD în veritabile mașinării de extorcat bani de la români și de la industriile căzute în dizgrația socialiștilor.
Supraimpozitarea part-time: PSD i-a taxat pe români pentru venituri pe care nu le realizau
Supraimpozitarea românilor care munceau part-time a fost decisă de PSD în iulie 2017. Dincolo de faptul că îi prezuma pe toți vinovați de evaziune, supraimpozitarea i-a afectat chiar pe cei cu venituri mici, pe care PSD pretinde că îi reprezintă. Pentru contractele de 2 sau de 4 ore, angajatorii au fost obligați să plătească impozite ca pentru 8 ore. Rezultatul supraimpozitării PSD: un contract de muncă de două ore, la salariul minim, producea venituri de 500 lei și taxe de 665 lei.
„Într-un stat normal, nu poţi să munceşti două ore şi să plăteşti taxe pentru opt. PNL s-a împotrivit încă de la început acestor măsuri care nu numai că nu au adus beneficii românilor, ci, dimpotrivă, i-au făcut să-și piardă încrederea în statul român.” -Robert Sighiartău, deputat PNL
Situația a fost agravată în 2018, de „revoluția fiscală” a PSD care a pus pe umerii angajaților sarcina plătirii dărilor. Personalul auxiliar din școli și grădinițe avea, de exemplu, venituri mai mici decât contribuțiile obligatorii la stat. Lia Olguța Vasilescu, promotorul acestei taxe pesediste, spunea: „în sistemul bugetar nu trebuie să avem angajați part-time.” În doi ani, din cauza măsurii PSD, peste 300.000 de angajați au renunțat la part-time: de la 880.000 în iulie 2017, la 575.000 în iulie 2019.
Această taxă abuzivă și anacronică a PSD, în contratimp cu dinamica și flexibilitatea pieței muncii, a fost anulată, în decembrie 2019, prin inițiativa legislativă a deputatului PNL Robert Sighiartău. „O revenire la normalitate după mai bine de doi ani”, spunea compania de consultanță Deloitte.
Supraacciza la carburanți: peste 3 miliarde euro luate de PSD de la români și făcute praf
Supraacciza a fost introdusă de Victor Ponta în 2014 cu scopul declarat al construirii de autostrăzi. În 2015, Ponta a recunoscut că „nu a fost un proiect bun”. A fost eliminată la 1 ianuarie 2017, dar reintrodusă de PSD, după nouă luni, în septembrie 2017.
Sarabanda declarațiilor pesediste care a însoțit reintroducerea supraccizei a fost revoltătoare. Când a anunțat decizia, premierul Mihai Tudose se întreba în fața ziariștilor: „Ia să vedem, dacă punem la loc acciza, prețurile cresc?” Și au crescut. Inflația a explodat: de la 1,2% în august 2017, la 3,3% în decembrie, același an. La sfârșitul lui 2017, litrul de benzină era 5.45 lei, față de 4,52 lei în iunie. Mihai Tudose dădea vina pe starea vremii: „Cred că ați aflat că au fost niște uragane și că a crescut prețul barilului”. Călin Popescu Tăricenu refuza realitatea: „Eu n-am văzut nicio scumpire la carburanți”. Pus în fața evidenței creșterii prețurilor, Liviu Dragnea venea cu altă fentă, a acuzării goanei companiilor după profit „cu orice preț”: „Prețul la carburant l-au scumpit companiile.”
Creșterea prețurilor la carburanți s-a propagat în toată economia și a declanșat un val de scumpiri. Stârnită în septembrie 2017, inflația s-a accelerat. România a fost doi ani la rând, în 2018 și 2019, „campioană” în UE la inflație, cu o rată record de 5,4% mai și iunie 2018. Spre sfârșitul lui 2019, prețurile la carburanți în România, mai ales la motorină, erau mai mari decât în Austria, Belgia, Spania, Luxemburg, Malta sau Polonia, iar transportatorii români preferau să alimenteze în străinătate.
PSD a mințit: supraacciza nu a mai ajuns la autostrăzi
Între 2014-2019, Guvernele PSD au colectat de la români peste 3 miliarde euro din supraacciza la carburanți. Cu acești bani s-ar fi putut realiza autostrada Sibiu-Pitești ori cinci spitale regionale. Banii nu s-au regăsit însă în autostrăzi cum promisese PSD, nici în alte investiții, ci s-au pierdut în gaura neagră a bugetului torpilat de măsurile populist-iresponsabile.
„Niciodată supraacciza nu a adus venituri la buget care să suplinească efectul negativ asupra economiei”, explică ministrul Finanțelor, Florin Cîțu. „Toți românii au trebuit să plătească prețuri mai mari, și nu numai la combustibil” , spune Cîțu.
Supraacciza a fost eliminată de PNL începând cu 1 ianuarie 2020. Inițiativa deputatului PNL Robert Sighiartău a adunat atunci 20.000 de semnături. În contra inițiativei PNL, pesediștii au spus, în cor, că prețurile benzinei și motorinei nu vor scădea după scoaterea supraaccizei sau au pozat în sceptici. De la tribuna Parlamentului, Lia Olguța Vasilescu spunea că „pot să pun pariu că n-o să scadă prețurile.” Imediat după votul din Parlament, Marcel Ciolacu își îndemna colegii „să facă poze în pompe să vadă cât îi prețul”. Pozele PSD de la pompe nu au mai venit pentru că prețurile au scăzut imediat, la 1 ianuarie 2020. „Reducerea accizei s-a resimţit integral în preţul la pompă”, a constatat Bogdan Chirițoiu, șeful Consiliului Concurenței.
Un plin de benzină este acum cu 60-70 lei mai ieftin
După eliminarea supraaccizei, România a ajuns pe locul doi în UE în ceea ce privește cel mai mic preț la benzină și motorină. Acum românii plătesc cu 60-70 lei mai puțin un plin la mașină decât plăteau anul trecut, înainte de eliminarea supraaccizei. România a înregistrat cea mai mică rată a inflației din octombrie 2017 încoace - 2,5% în septembrie 2020.
Suprataxarea companiilor luate la ochi de PSD
Al treilea guvern PSD a venit după supraacciză și supraimpozitare. „Cât timp voi fi prim-ministru, nu voi introduce nicio taxă nouă în România”, s-a angajat Viorica Dăncilă în ianuarie 2018. La sfârșitul anului însă, PSD a început răfuiala cu companiile private. „Sistemul bancar nu sprijină economia”, și-a ieșit Dragnea din fire în decembrie 2018. După două zile, ministrul Teodorovici anunța taxarea progresivă a băncilor: „În funcție de lăcomia băncilor, vom vedea impactul acestei măsuri”.
OUG 114 din decembrie 2018 a guvernului Dăncilă a fost un adevărat tsunami pentru mediul privat. Introducea o nouă taxă, poreclită de pesediști „taxă pe lăcomie” contra sistemului bancar – care a dus la o încetinire vădită a creditării în economie – dar și noi taxe pe cifra de afaceri a companiilor din energie și telecomunicații.
Propuse și abandonate - alte inițiative și taxe pe care PSD a vrut să le introducă:
- Taxa pe suc – propusă de PSD în vara lui 2019: o acciză între 80 bani și 1 leu pe fiecare litru de băutură răcoritoare cu un conținut mai ridicat de zahăr
- Taxa pe bacșiș – introdusă și eliminată în 2015; PSD a încercat să o reintroducă în august 2019 industriei HORECA
- Impozitul pe cifra de afaceri
- Taxa de solidaritate
- Impozitul pe venit global/impozitul pe gospodărie
Revenirea la normal
Prima măsură luată de noul Guvern PNL, în ianuarie 2020, a fost de eliminare a suprataxelor și efectelor nocive asupra economiei produse de OUG 114/2018 a PSD. Odată cu aceste suprataxe, Guvernul Orban a eliminat și altă ”găselniță” PSD - sistemul ineficient și birocratic al plății defalcate a TVA (split TVA), care adusese costuri suplimentare pentru mediul economic.
Dar dincolo de înlăturarea unor nedreptăți flagrante și a efectelor negative asupra economiei, eliminarea de către PNL a taxelor PSD arată și viziunea diferită a liberalilor. Mentalitatea PSD a rămas la nivelul perceptorului care strânge biruri. Viziunea PNL este cea a dezvoltării și a sprijinirii inițiativei private pentru că aceasta este cea care crează bunăstare. Folosirea masivă a fondurilor europene (80 miliarde euro are România la dispoziție pentru dezvoltare) și investițiile în infrastructură nu cresc doar nivelul de trai, ci și competitivitatea companiilor și atractivitatea economică, aduc investiții private, noi afaceri, noi locuri de muncă, și, firesc, în timp, și mai multe contribuții la buget.
„Diferența pe care o facem cu politica fiscală este că noi, liberalii, înțelegem rolul taxelor”, explică Florin Cîțu. „Înțelegem că a crește o taxă și a justifica pe hârtie că poți să aduci câteva venituri la buget este ușor, dar impactul creșterii taxelor este mult mai mare pentru toți românii și în toată economia. Și de aceea nu este o strategie pe care o vom urma. Este mult mai important să avem un cod fiscal simplu, cu taxe mici, puține, pe care să le plătească toată lumea.”, a completat ministrul Finanțelor.
PNL vs PSD
Viziunea PNL
- Taxe mai mici și mai puține: banii rămân la companii care pot astfel să investească și la cetățeni care știu mai bine decât statul cum să-i cheltuiască
- Folosirea masivă a fondurilor europene
- Investiții în infrastructură care să ridice competitivitatea afacerilor și să creeze noi oportunități de business
Viziunea PSD
- Taxare și redistribuire
- Evitarea fondurilor europene
- Dezvoltare bazată pe consum, cu neglijarea infrastructurii și stagnare
Acest articol a fost redactat de PNL
21
18
