Festivalul George Enescu, săptămana a II-a: Avem o țară ca afară. Jurowski președinte!

de Dana Cristescu     HotNews.ro
Luni, 16 septembrie 2019, 16:10 Actualitate | PERSPEKTIVA


Maxim Vangerov
Foto: Hotnews
Filosofia selecției lui Vladimir Jurowski a făcut Festivalul Enescu „great again”? Nu e. Era deja, dar l-a adus la zi cu fenomenul muzical de pretutindeni și, poate și mai important, ne-a reamintit că Enescu este unul dintre marii compozitori moderni. Pentru a-l înțelege mai bine, trebuie să-l punem în context mai mult alături de cei care au fost contemporani cu el. Oricât de mult îi iubim pe clasic-romantici, nu pot fi ascultați pe heavy rotation, iar dacă îi dorim neapărat, măcar să avem viziuni proaspete.

Și, poate pentru a vedea cât de actuală e creația sa, trebuie comparată și cu muzica nouă, contemporană cu noi, cumva, aplicând butada moldovenească, să știm ce muzică vor asculta și copiii copiilor noștri. Chiar și așa, nu se exclude nimic. Și nici Jurowski n-a exclus. Ne-a deschis ochii și ne-a făcut urechile pâlnie atât de mult, încât nu știu ce vom face după închiderea festivalului. Cine are curiozitatea, poate face o comparație și cu programul de la BBC Proms (orchestre, soliști prezenți acolo au venit și la Enescu) și, dintr-o dată, va avea sentimentul acela, nu de vrem, ci, avem „o țară (din păcate, numai la festival Enescu) ca afară”. În acest context, cred că cei care strângeau semnături pentru președinție, pe lângă Sala Palatului sau Ateneu, greșiseră candidatul. Multe dintre figurile familiare nu au mai fost prezente, „noua gardă” de muzicieni i-a înlocuit, zicem, cu succes. S-ar putea ca ultraconservatorii să reproșeze această scădere dramatică a mediei de vârstă, dar ar face asta doar din solidaritate cu ceilalți, pentru că, după ce s-a întâmplat în sălile de concerte, nu au fost prea multe de comentat. Săptămâna trecută a fost omisă precizarea că, sunt câteva concerte care au scăpat de pe scanner prin neprezentare, așa că oricine își poate completa lista cu ce dorește.

Hiturile săptămânii (ordine cronologica):

YUJA WANG - S. Rahmaninov Concertul nr. 3 pentru pian și orchestră în re minor. J. Brahms Simfonia a IV-a în mi minor op. 98 cu CAPELA DE STAT DIN DRESDA, dirijor Myung-Whun Chung. E complicat să mai spui ceva despre Yuja. Are stilul ei inconfundabil, trăirea e o combinație asiatico-vestică, exotică și unică, suficiente motive să ne fascineze. Iar publicul n-a ezitat să-i arate afecțiunea, sunt deja șase ani de când tot vine în Festival, și a fost răsplătit cu trei bis uri. Cât despre dl. Chung, jobul lui era Brahms, și Brahms a fost.

ACCADEMIA BIZANTINA cu Vivaldi “Giustino” (operă în concert), dirijor și clavecin Ottavio Dantone. Trebuia să fii acolo, chiar și numai pentru a afla că Vivaldi nu înseamnă numai „Anotimpurile”, ci, că operele sale sunt o adevărată comoară nedescoperită încă.

ALEXANDER KNIAZEV violoncel și acompaniament PLAMENA MANGOVA pian. Îmi declar din start subiectivitatea. Ador Sonata I în fa minor pentru pian şi violoncel op. 26 nr.1 de G. Enescu, dar aici a fost mai mult de-atât. Toate lucrările, Brahms și Franck, au fost interpretate ca să-ți fărâme inima. Violoncelul este o armă foarte periculoasă în mâna unui artist.

NOBUYUKI TSUJII – S. Rahmaninov Concertul nr. 2 pentru pian și orchestră în do minor op. 18b cu Orchestra Română de Tineret, dirijor Michael Sanderling. Nu știu dacă doar s-a nimerit, sau chiar așa s-a gândit, să avem concertele 2 și 3 de Rahmaninov, unul după altul, interpretate de doi asiatici. Nobu este orb. El este argumentul suprem că muzica o trăiești cu sufletul, cu toată ființa.

ORCHESTRA FILARMONICII DIN MONTE-CARLO cu P.I. Ceaikovski Simfonia a VI-a în si minor op. 74, „Patetica”, dirijor Maxim Vengerov. Admirației pe care i-o purtăm ca violonist, trebuie să o adăugăm și pe cea pentru extraordinarele calități dirijorale.

ORCHESTRA SIMFONICĂ ACADEMICĂ DE STAT „EVGENY SVETLANOV”DIN RUSIA (OSASESR) - Enescu Simfonia a II-a în la major op. 17, dirijor Vladimir Jurowski. Menționat și la Best of, nu putem să ne întrebăm dacă, nu cumva, Jurowski nu e avatarul lui Enescu? A fost a doua simfonie dirijată de el în festival iar interpretările au redat fiecare strop de durere a lui Enescu.

RAY CHAN – E. W. Korngold Concertul pentru vioară și orchestră în re major op. 35 cu OSASESR, dirijor Gabriel Bebeselea. Chiar dacă mai emoțional cântat, pasiunea pe care a transmis-o publicului a fost electrizantă.

ORCHESTRA BAROCĂ DIN FREIBURG ȘI ZÜRCHER SING-AKADEMIE – L.v. Beethoven „Leonora” (operă în concert), dirijor Rene Jacobs. Este varianta premergătoare operei „Fidelio”, iar barocul își ia partea leului. Interpretarea, chiar cu instrumentele vremii, i-a sporit și mai mult farmecul.

ORCHESTRA FILARMONICII DIN OSLO, dirijor Vasily Petrenko - Bartók Concertul pentru orchestră Sz. 116 BB 123/ Strauss Poemul simfonic „Don Juan”/ Ceaikovski Simfonia a V-a în mi minor op. 64. Trei lucrări, ar fi multe de spus. Bogăție de nuanțe, tonuri, solo uri rafinate, suprapunere impecabilă de momente. Senzația a fost că, parcă mai există o orchestră sub scenă. Atât.

KREMERATA BALTICA M. Weinberg Concertino pentru vioară și orchestră de coarde op. 42 și Simfonia nr. 10 op. 98 cu GIDON KREMER vioară, dirijor și Lipatti Simfonia concertantă pentru două piane și orchestră de coarde op. 5, PASCAL & AMI ROGÉ piane, dirijor FUAD IBRAHIMOV. Cu această ocazie am avut parte și de primul Lipatti în festival, într-o interpretare strălucită, iar apetitul lui Kremer pentru muzica modernă este foarte cunoscut, de-aia îi și iese foarte bine.

ORCHESTRA ARMONIA ATENEA - Händel „Arminio” (operă în concert), dirijor George Petrou. Ne-am întors, din nou, la Handel. Pentru că ne place. Iar distribuția, pe lângă CENĆIĆ, KUBAS-KRUK, DQ LEE a avut-o și pe mezzosoprana noastră Ruxandra DONOSE, puțin altfel decât o știam noi, poate un nou drum, și a sunat foarte bine. Controversa săptămânii Petrenko vs Petrenko Coincidență sau nu, amândoi au dirijat Simfona a-Va de P.I. Ceaikovski. Absolut genial. Nici nu se putea o ilustrare mai perfectă a contribuției personalității muzicienilor în aducerea unei lucrări la viață. Și, dacă, ca la fotbal, contează că ai bugete de zeci sau numai de milioane. Deci, care interpretare a fost mai ”bună”?

The Best of Enescu


ALEXANDER KNIAZEV violoncel PLAMENA MANGOVA pian - Enescu Sonata I în fa minor pentru pian şi violoncel op. 26 nr.1 (emoticon inmioare)

ORCHESTRA SIMFONICĂ ACADEMICĂ DE STAT „EVGENY SVETLANOV”DIN RUSIA VLADIMIR JUROWSKI dirijor -Enescu Simfonia a II-a în la major op. 17

KREMERATA BALTICĂ- Enescu Aria și Scherzino pentru vioară și orchestră- DŽERALDAS BIDVA vioară

ORCHESTRA FILARMONICII DIN OSLO – G. Enescu Simfonia concertantă pentru violoncel și orchestră op. 8 - JOHANNES MOSER violoncel

Muzica Nouă, de la matineu, și la nocturnă

Nu e ceva în premieră, s-a mai întâmplat și la alte ediții, compoziții contemporane prezentate în cadrul seriei Mari Orchestre, în prezența compozitorilor.

Săptămâna trecută l-am avut pe Iain Bell, acum pe Øyvind Torvund (nu trebuie să-i pronunțați tot numele). La Sala Radio, seria Muzica Sec. 21, nu numai că sunt prezenți toți compozitorii, dar unii își și dirijează lucrările sau sunt soliști.

Ce ar fi fost frumos de ascultat, dacă ați fi fost prin săli:
Alexey Retinsky - De profundis – OSASESR, dijor Jurowski Øyvind Torvund Symfonisk dikt nr. 1: Morgon i skogen (Poemul simfonic nr. 1; „Forest Morning”), lucrare orchestrală în primă audiție – Filarmonica din Oslo, d. V. Petrenko Raphaël Cendo- „Corps” pentru pian și ansamblu (2015) ENSEMBLE LINEA, dirijor J.P. Wurtz, pian Wilhem Latchoumia Tristan Murail - Concert pentru pian și orchestră, #FGE, dirijor Peter Rundel, la pian FRANÇOIS-FRÉDÉRIC GUY Johannes Maria- Staud „Über trügerische Stadtpläne und die Versuchungen der Winternächte (Dichotomie II)” - AD LIBITUM QUARTET

În a doua săptămână, lucrurile au intrat în ”rutina” obișnuită. Parcă, și mai mulți tineri au fost prezenți, în majoritate nefumători!

S-ar putea ca, și de aici aplauzele să fi preluat mai multă forță și entuziasm. Cozile la autografe s-au lungit și s-au îngroșat. Însă, până vom avea aparate de măsurat, ne limităm doar la impresii și imaginație, exact ca atunci când asculți muzica. Probabil, cârcotașii se vor întreba, dar oare chiar totul să fie așa de perfect, nu sună românesc. Ideea acestor scurte treceri în revistă a ceea ce s-a întâmplat este de a trezi, sau măcar a încerca, interesul pentru ce-a rămas. Noi funcționăm cu principiul „niciodată nu e prea târziu”. Catalogul cu note și media generală vor veni la final, ca la școală. Urmează ultima săptămână în care mai puteți să „taste the feeling”. Pentru că asta e. Secrețiile chimice din organism, stimulate de muzică, îți schimă starea!!!


Citeste mai multe despre   





Citeste doar ceea ce merita. Urmareste-ne si pe Facebook si Instagram.


















3406 vizualizari


Abonare la comentarii cu RSS

ESRI

Top 10 articole cele mai ...



Hotnews
Agenţii de ştiri

Siteul Hotnews.ro foloseste cookie-uri. Cookie-urile ne ajută să imbunatatim serviciile noastre. Mai multe detalii, aici.

Aici puteti modifica setarile de Cookie

hosted by
powered by
developed by