Premierul Marcel Ciolacu a respins miercuri orice intenție ascunsă a statului de a naționaliza sau supraimpozita Pilonul II de pensii și i-a cerut ministrului de Finanțe, Marcel Boloș, să clarifice textele din Codul Fiscal. „Acum 2 luni eram cu toții acuzați că naționalizăm Pilonul II de pensii. Acum că-l vom supraimpozita. Nu are nimeni un asemenea plan.”, a declarat Ciolacu.

Marcel Bolos si Marcel CiolacuFoto: Inquam Photos / George Călin

• „Vreau să lamurim din start orice speculație despre intenția ascunsă a statului legat de Pilonul II de pensii. Nu există așa ceva. Acum 2 luni eram cu totii acuzați că-l naționalizăm. Acum că-l vom supraimpozita. Nu are nimeni un asemenea plan.”, a declarat miercuri Marcel Ciolacu, la începutul ședinței de Guvern.

Premierul a lansat un atac asupra USR pe care i-a acuzat că ar manipula agenda media cu astfel de știri, pentru a ascunde scandalul legat de dosarul penal privind achiziția de vaccinuri și i-a cerut ministrului Boloș să clarifice textele din Codul Fiscal.

• „Vreau să-i rog pe domnii de la USR să răspundă pentru miliardul de la vaccinuri și pentru celelalte sute de milioane de euro furate din pandemie și să nu mai manipulze în presă știri false cum este aceast, că Guvernul României ar dori să supraimpoziteze sau sa naționalizeze Pilonul II de pensii, astfel încât să acopre știrile cu astfel de știre.
• Îl rog și pe domnul ministru Boloș să propună soluția necesară pentru a clarifica textele din Codul fiscal, ce au fost invocate că ar lăsa loc de speculații”, a spus Ciolacu.

Posibila supraimpozitare a Pilonului II de pensii a fost semnalată de administratorii fondurilor de pensii și confirmată de Ministerul de Finanțe

Ministerul de Finanțe a confirmat luni într-un răspuns către HotNews.ro că sunt necesare clarificări la cadrul fiscal aplicabil veniturilor din pensiile private, ca urmare a intrării în vigoare de la 1 ianuarie 2024 a modificãrilor Codului fiscal prin Legea 282/2023.

Ministerul condus de Marcel Boloș (PNL) susține că a sesizat în repetate rânduri că dacă această lege trece în forma aceasta va genera incertitudine și reformulări și pasează problema către Ministerul Muncii, condus de Simona Bucura Oprescu (PSD) care a inițiat legea pensiilor de serviciu.

În replică, Ministerul Muncii a precizat pentru HotNews.ro că „Legea 282/2023 la care se face referire reglementează pensiile de serviciu, inclusiv componenta de impozitare a acestora. Pensiile din Pilonul 2 sunt bazate doar pe contributivitate astfel încât interpretarea că ar fi afectat în vreun fel acest venit prin impozitare progresivă este una neconformă cu realitatea normei juridice.”

De menționat că Legea 282/2023 nu reglementează doar pensiile de serviciu, ci și modificarea Codului fiscal în privința impozitării pensiilor private.

Legea care a fost publicată în 20 octombrie 2023 în Monitorul Oficial se numește:„Legea nr. 282/2023 pentru modificarea şi completarea unor acte normative din domeniul pensiilor de serviciu şi a Legii nr. 227/2015 privind Codul fiscal”.

Articolul 101 care a fost modificat de legea 282/2023 se referă la „orice plătitor de venituri din pensii”, iar pentru partea necontributivă se aplică progresiv cotele de impunere.

Atât APAPR cât și Ministerul de Finanțe au subliniat că articolul 101 din Codul Fiscal (modificat de legea 282/2023) ar trebui coroborat cu articolul 100 din Codul fiscal privind stabilirea venitului impozabil lunar din pensii, articol care a fost modificat de legea 309/2022, unde se vorbește de impozitarea sumelor care depășesc contribuțiile participanților.

APAPR: O ambiguitate legislativă la Codul Fiscal ar putea impozita pensiile private cu 15% sau 20%, precum pensiile speciale

Precizările Ministerului de Finanțe vin după ce HotNews.ro a solicitat luni să explice dacă se confirmă îngrijorările Asociației administratorilor fondurilor de pensii (APAPR), care a avertizat asupra unei ambiguităţi legislative în Codul fiscal, care crează premisele impozitării progresive a câştigurilor de capital din fondurile de pensii private (Pilonul II obligatoriu și III facultativ), asimilate în mod eronat cu partea necontributivă a pensiilor de serviciu (cunoscute public ca „pensii speciale”) începând cu 1 ianuarie 2024.

• „Astfel, în loc de impozitarea plăților din fondurile de pensii private cu cota normală de 10% (ca în prezent și precum la pensiile plătite din sistemul public), de la 1 ianuarie 2024 regimul fiscal riscă să devină cel cu cotele progresive de 15% sau 20%, aplicabil câştigurilor de capital, cel mai nefavorabil dintre toate produsele de economisire / investire din România”, a atenționat APAPR.

Mai exact, APAPR atenționează asupra modificărilor legislative aduse articolelor 100 și 101 din Codul fiscal prin legea 309/2022 și respectiv prin recenta lege 282/2023 privind reforma pensiilor de serviciu, prin care câștigurile de capital din fondurile de pensii private ar putea fi asimilate eronat cu partea de necontributivitate, care ar duce la o impozitare progresivă asemenea pensiilor de serviciu.

• „Aplicarea acestor prevederi ar fi injust de penalizatoare pentru participanții la fondurile de pensii private și beneficiarii plăților, astfel că APAPR a demarat, în dialog instituțional cu Autoritatea de Supraveghere Financiară (ASF) și Ministerul Finanțelor Publice (MFP), procedurile pentru clarificarea cât mai urgentă a acestei ambiguități legislative.
• APAPR solicită, inclusiv public, modificarea prin Ordonanță de Urgență a Guvernului a Codului Fiscal (Art. 100 și Art. 101) pentru a oglindi în mod corect diferența dintre principiul contributiv care guvernează prin excelență pensiile private și cel necontributiv al pensiilor speciale. În esență, APAPR solicită menținerea cotei actuale de impozitare de 10% în locul aplicării cotelor de 15% sau 20%”, a atenționat Asociația administratorilor fondurilor de pensii.

Ce pierderi riscă participanții la Pilonul II și III de pensii

Miza acestei necesare clarificări legislative constă în plăți de miliarde de lei anual către sute de mii de români, nivelul plăților realizate de fondurile de pensii private fiind în creștere exponențială.

Până în prezent, toate fondurile de pensii (Pilonul iI și Pilonul III) au făcut plăți în valoare totală de peste 2,36 miliarde de lei către aproape 210.000 de beneficiari.

Doar pe Pilonul II, plățile sunt estimate să ajungă la 1 miliard de lei în 2023, aproape cât suma de 1,1 miliarde de lei plătită în cei 15 ani din perioada 2008-2022, iar ritmul de creștere exponențial este estimat să continue și anii următori.