Ceea ce denumim generic de aproape două decenii ca „social media” este folosită astăzi de circa 5 miliarde de persoane, care stau efectiv ȋn faţa ecranelor cam 2,5 ore pe zi. Un calcul simplu ne arată că omenirea cheltuie zilnic 12, 5 miliarde de ore cu privitul a tot atâtea conţinuturi (contents) audio, video, text, „meme” etc, fără a mai vorbi de dimensiune de comunicare ȋn forma clasică, familială sau profesională.
Internetul este un mediu de expresie care există şi NU există fizic
Iar când spunem „conţinut”, automat ne gândim şi la cei care l-au creat, la autorii acestuia. Este de la sine ȋnţeles că un conţinut interesant, original, de calitate şi etic captează la rândul său advertiserii să difuzeze publicitate pe acele conturi; mare parte din profitul proprietarilor-creatori provenind de fapt din această sursă.
Internetul, ȋncă de la ȋnceputurile sale, s-a confruntat cu un număr de probleme legate tocmai de „virtualitatea” sa. Este un mediu de expresie care există şi NU există fizic, concomitent, fiind clădit pe nisipurile mişcătoare ale imaterialităţii. Creatorii de conţinut nu pot scăpa, la rândul lor, de această dilemă fondatoare a sistemului ȋn care activează. Ei se confruntă deci cu probleme specifice şi nebănuite, pe care nu le pot aniticipa înainte de acest moment, cum ar fi de pildă dreptul de proprietate intelectuală asupra a ceea ce au creat, compus şi difuzat şi aprecierea corectă a muncii lor specifice.
Un singur exemplu din multele posibile: pe TikTok sunt numeroase dansuri şi coregrafii extraordinare, care devin repede „virale”, fiind preluate apoi de mii de persoane. In ciuda succesului planetar, este foarte dificil, dacă nu imposibil de aflat cine a fost cu adevărat la baza conţinutului original, părintele conceptului. Problema se complică, cu ramificaţii etice şi materiale clare, atunci când celebrităţi din lumea dansului sau muzicii preiau fără scrupule conţinut de succes şi-l integrează la rândul lor ȋn creaţiile lor, de data aceasta bine protejate din punct de vedere al drepturilor de autor.
Ceva trebuie respectat şi anume o atitudine etică minimală
Se impune o precizare esenţială: coregrafiile TikTok sau alte virale nu par să fie ușor de supus drepturilor de autor.
Nimeni nu vă va urmări ȋn justiţie dacă reproduceţi la rândul vostru, ȋn stilul vostru, o coregrafie sau dans de succes. Este vorba de ȋnsuşi principiul „viralităţii” reţelei şi cheia succesului său.
Cu toate acestea, ceva trebuie respectat şi anume o atitudine etică minimală. Dacă nu precizaţi, măcar sugerat, discret, sursa de inspiraţie, poate că lipsiţi de o oportunitate profesională reală un tânăr talentat, care a avut un moment de geniu şi a stat la baza acestei creaţii. Dacă trăieşte şi lucrează ȋn condiţii dificile, cum se ȋntâmplă de multe ori, l-aţi privat de o şansă reală de promovare socială şi economică. Dar reţeaua nu crede ȋn lacrimi şi bune sentimente, ȋn general.
Un posibil răspuns la această stare de fapt este recent constituitul Creators Guild of America (CGA). Ea se defineşte intenţionat ca o „ghildă”, o breaslă de creatori şi nu un sindicat clasic. Precizez şi faptul că limba română, din considerente istorice, economice şi sociale, nu are un echivalent perfect pentru „ghildă” – poate cel mult celebrele „bresle” din Evul Mediu, asociaţii de meşteşugari create pentru apărarea unui interes comun, ȋn care se intra pe bază de talent şi pricepere, foarte elitiste.
Există deja baze de date publice ale proiectelor autentificate
CGA sprijină creatorii de conţinut original cu sfaturi de salarizare echitabilă, evenimente de networking şi colaborare cu diferite mărci şi studiouri de producţie. Se declară deschisă şi către alte profesiuni ale ecosistemului creaţiei din reţelele sociale: editori video, fotografi, machiaj etc. Ce este ȋnsă cel mai important de reţinut este formarea unei baze de date publice ale proiectelor autentificate ale membrilor (asemănătoare cu faimoasa IMDb), esenţială pentru recunoaşterea publică şi protecţia acestora.
Au fost stabilite şi câteva criterii restrictive, dar nu foarte, de acces, pentru a accentua ideea de „ghildă”, legate de numărul de urmăritori şi veniturile obţinute din colaborări cu diverse branduri. Există şi un nivel de „asociat”, gratuit, care aduce ȋnsă şi el unele avantaje cum ar fi networking-ul şi accesul la buletinele de informaţii ale CGA. Este clar că nu avem de a face cu soluţia perfectă, dar este vorba de un mare pas ȋnainte ȋn ceea ce priveşte drepturile creatorilor de conţinut şi sunt convins că viitorul va aduce evoluţii interesante ȋn domeniu, pe măsură ce se dezvoltă, ȋntr-un ritm nebănuit, creaţiile generate de Inteligenţa Artificială.
Ce ar mai fi de mentionat: creatorii de continut, înainte sa publice pe o platforma de genul TikTok, ar putea să își înregistreze creatia la unul din organismele de gestiune colectiva din tara in care intentioneaza sa publice. De exemplu, pentru Elvetia ar putea fi Swissperform) sau in Anglia ar putea fi Beks . De asemenea, ar putea utiliza tehnici simple digitale de marcare a continutului video prin incorporarea numelui autorului si a unui link ce trimite la contul autorului.
Ascunderea acestuia de catre terti ar putea fi considerata o incalcare voita a drepturilor de autor ale autorului. Desi putin probabil sa opreasca utilizari virale, platforma TikTok are mai multe mecanisme de formulare a unor plangeri si solicitari de blocare a continutului folosit nelegal de catre terti.
Sursa foto: Bigtunaonline | Dreamstime.com
N.Red: Paul Cosmovici este Managing Partner Cosmovici Intellectual Property
0
6
