Minunata Carte a junglei a lui Rudyard Kipling, una dintre lecturile fundamentale ale copilăriei, rămasă ca atare în amintirea fiecăruia dintre noi poate și datorită atracției pe care povestea a exercitat-o asupra producătorilor de film ori asupra profesioniștilor benzilor desenate, ajunge sub formă de musical pe scena încă unui Teatru din România.
După ce în 2017, am văzut o excelentă versiune scenică a poveștii, cu muzică, cu dans, cu o scenografie cuceritoare datorată lui Dragoș Buhagiar, cu foarte buni actori profesioniști, ca și cu un excelent interpret al lui Mowgli ( copilul Vladimir Socolovici), totul săvârșit la Teatrul German de Stat din Timișoara sub fermecătoarea baghetă regizorală a lui Răzvan Mazilu, iată că acum am bucuria reîntâlnirii grație spectacolului montat la Teatrul Regina Maria din Oradea de Daniel Vulcu. Spun bucuria fiindcă, după părerea mea, nu e nicidecum puțin lucru nu doar să vezi, să asiști, tu, critic, care nu mai ai de multă vreme 6 ani și mai ai nevoie de ceva bunăvoință de la Divinitate până la ajunge la 99 (între aceste limite de vârstă s-ar încadra conform realizatorilor producția trupei Arcadia a Teatrului orădean), ci să te și alături freneziei celorlaltor aproape 600 de spectator prezenți în sală. Aceștia fiind deopotrivă copii de felurite vârste, de la 2 sau 3 ani la 15-16 dacă nu chiar mai mult, părinți, bunici. Și nu e nici de ici-colea ca la aplauzele din final să îl vezi cu lacrimi în ochi, lacrimi de emoție și mulțumire pe tatăl micuțului, talentatului, implicatului interpret al lui Mowgli –Luca Bran- strigând Bravo, Luca, băiatul meu! Da, într-adevăr, bravo, Luca!
Trebuie să spun că spectacolul are dublă distribuție și că rolul Mowglie e jucat și de Rareș Roșu. Sper să am ocazia de a-l vedea și pe el.
Așadar, puiul de om Mowgli a fost găsit abandonat în jungla plină de culoare născută astfel scenic din colaborarea dintre regizor, scenograful Răzvan Chendrean, ing. Sergiu Domide (creație video) și Nagy Attila (lighting design). Abandonul este urmarea atacului unui tigru masiv, rău, veritabil profesionist și elogiator al crimei ( așa cum trebuie adus în scenă de Florian Silaghi), tigru ce plănuia să îi devore în primul rând Mama. Cu sensibilutate jucată de Mihaela Gherdan. Găsitorii, o familie de lupi (Alexandru Pop, Angela Tanko, Giorgiana Coman) îl adoptă pe micul Mowgli, lupoaica Rama devenindu-i acestuia o a doua mamă. Care da, e bună, e iubitoare, însă nu e, nu poate fi așa cum ar fi mama adevărată.
De altfel, întreg spectacolul, de la prolog la secvența de final, ambele însoțite muzical de percuționistul Cristian Szekely, se constituie și într-un omagiu adus mamei.
În numele firescului ce trebuie să ne guverneze viața, dar și pentru a-l pune la adăpost pe micul Mowgly de atacurile repetate ale tigrului Shere Kan, pantera Bagheera și ursul Baloo- foarte bine jucați de Ciprian Ciuciu, respectiv David Constantinescu- decid că a sosit momentul ca Mowgli să se întoarcă acolo unde îi este locul. În Satul Oamenilor.
Începe, așadar, o călătorie cu valoare inițatică, de reintegrare în firesc, ocazie pentru Mowgli, ca și pentru spectatorii mari și mici, să descopere, cu ajutorul povestitoarei (Mirela Niță Lupu) bestiarul junglei. De la familia de elefanți (Andrei Fazecaș, Iulia Dinescu, Cosmin Petruț, Igor Lungu) la șarpele Kaa (Carina Bunea, Armanca Serac, Tudor Manea), de la familia de maimuțe (Giorgiana Coman, Iulia Dinescu, Carina Bunea, Consuela Egyed, Cosmin Petruț, Armanca Serac) în frunte cu regele lor (bine interpretata de Alexandru Rusu) la vulturii (Florian Silaghi, Andrian Locovei, Tudor Manea) parcă îmbrăcați în frac (costume: Oana Cernea). Întâlnirea lui Mowgli cu mama și cu surioara până atunci necunoscută (Sophia Vișoian) înseamnă un moment de maximă emoție a spectacolului.
Toate acestea se petrec cu dans (coregrafia e semnată de Dimény Levente, actor la Teatrul Szigligeti din localitate ce trebuie neapărat văzut în Silvia) și cântec. Regizorul spectacolului s-a văzut obligat, din motive ce țin de drepturile de autor nu întotdeauna ușor de obținut, să conserve numai o parte din muzica celebră compusă de Richard M. Sherman, Robert M. Sherman și Terry Gikyson. I-a sărit în ajutor Dorin Griguță, de la Teatrul Municipal din Baia Mare, care a compus alte câteva bucăți și s-a ocupat de pregătirea muzicală a actorilor.
