Print
YM
E-mail
Mai mare|Mai mic

Democrația sub asediu. Mai puțin de 20% din populația lumii trăiește într-o ‘țară liberă’, în 2021.

de Ștefan Josan     Contributors.ro
Luni, 8 martie 2021, 17:05 Actualitate | Opinii


Stefan Josan
Foto: Arhiva personala

Annus horribilis 2020′ a generat derivă autoritară în mai multe țări, aproape 75% din populația globului experimentând deteriorarea standardelor de viață și a indicelui democrației. Covid-19 a servit drept accelerator de tendințe, transformându-ne viața într-o clipită. Elanul tehnologic fără precedent a înlocuit modus vivendi-ul de până la pandemie al majorității, iar suprasaturația de online a determinat dorința de refugiu în sânul naturii, care la rândul ei a revelat importanța conservării și protejării ecosistemului. Libertățile au fost îngrădite, oficial pentru a stăvili răspândirea virusului, dar de multe ori pentru păstrarea și consolidarea puterii. În ultimii 15 ani, ”LibertateaînLume” a fost doar în declin, iar în 2020 diferența dintre țările care au înregistrat îmbunătățiri și cele care au regresat este cea mai mare din 2006 încoace, scorul agregat deteriorându-se în 45 din 195 de țări și teritorii (vezi Metodologie la sfârșitul sintezei).

În primul rând, absența unui Leadership global (i.e. SUA) și a solidarizării a cauzat divizarea comunității internaționale. Mai mult, stimularea neîncrederii în instituțiile statului de însuși succesorul celor care erau numiți până nu demult ‘Lider al lumii libere’, nu a făcut decât să vulnerabilizeze și mai mult normele civice și valorile democratice la scară globală. Corupția politică și conflictele de interese, guvernarea obscură și politicile asertive privind migranții au coborât SUA în clasament cu 11 puncte în ultimii 10 ani, ajungând la 84 din scorul agregat maximal de 100. Curentele populiste au căpătat amploare, iar statele autocratice au căutat să acrediteze ideea că democrațiile (i.e. Occidentul) sunt ineficiente în contracararea pandemiei. Evident, deciziile prin compromis și consens sunt mai greu de luat decât deciziile autoritare. Transparența – element esențial al guvernanței democratice – a fost puternic afectată în 2020. Vicierea informațiilor despre evoluția Covid-19 de către șefi de state sau de guverne din SUA, Brazilia, Iran, Belarus, Nicaragua, Turkmenistan etc. au produs confuzie și au politizat pandemia (e.g. retragerea SUA din Organizația Mondială a Sănătății).

În al doilea rând, pe lângă virus, China a exportat dezinformare, tactici anti-democratice, coerciție financiară și intimidare fizică. Separat sau însumate, acestea au erodat instituții, au alterat norme și respectul pentru drepturile omului în numeroase țări, calomniind alți actori (e.g. Italia, UE, SUA). Datorită unor eforturi zeloase, China a obstrucționat informațiile referitoare la originea virusului, astfel încât astăzi nu se mai vorbește despre epicentrul inițial – Wuhan, ci despre tulpina britanică, braziliană, sud-africană, etc. Adesea, Partidul Comunist Chinez a prezentat, în spiritu-i propagandistic care-l caracterizează, vânzările de echipamente și medicamente drept donații, antagonizând vectorii geopolitici din multe țări. Practica de monitorizare intruzivă a populației la scară largă în China, (e.g. starea sănătății, comportament, preferințe), sub pretextul culegerii de infromații pentru combaterea Covid-19, a contaminat multe regimuri autoritariste să abuzeze de supravegherea cetățenilor proprii. Toate acestea au descalificat China, plasând-o în categoria „worst of the worst” cu un scor agregat de doar 9 puncte din maximum de 100.

83% din populația Europei trăiesc într-o țară liberă, în timp ce în Americi 65%. Cu un scor agregat de 83 din 100 posibile, România se califică la categoria țară liberă, pe când Moldova apare la categoria țărilor parțial libere, cifrând 61 din 100. Chiar dacă Macedonia de Nord încă se află în categoria țărilor parțial libere cu un scor de 66 din 100, (candidat la aderarea la Uniunea Europeană), Macedonia este la doar trei puncte diferență față de Ungaria, stat membru UE. Indicele democrației a continuat să scadă în Ungaria și în 2020, după ce Prim-Ministrul a abuzat de restricțiile inerente pandemiei, însușindu-și puteri excesive și dreptul de a guverna prin decret. Astfel, Orban a împiedicat vocile critice, în special în mediul online, și a restrâns considerabil drepturile politice în mod deliberat și nejustificat, tăind finanțările către municipiile conduse de către opoziție și amendând constituția. În Bulgaria, protestatarii continuă, sacadat, să-și manifeste dezaprobarea față de corupția endemică (scor 78 din 100). Cu un scor agregat de 100 din 100, cele mai libere țări sunt, Finlanda, Norvegia și Suedia. iteste intreg articolul si comenteaza pe Contributors.ro









Citeste doar ceea ce merita. Urmareste-ne si pe Facebook si Instagram.

















1210 vizualizari

Întâlniri on-line | #deladistanță

Top 10 articole cele mai ...



Hotnews
Agenţii de ştiri

Siteul Hotnews.ro foloseste cookie-uri. Cookie-urile ne ajută să imbunatatim serviciile noastre. Mai multe detalii, aici.



powered by
developed by