Dezastrul socialismului educațional în România este categoric. Un sistem de învățământ centralizat -un sistem în care statul decide ce (curriculum), cu cine (mișcarea personalului didactic), când învață elevii (structura anului școlar) și, de asemenea, hotărăște cât și cum să învestească în educație – a dus să avem următoarele rezultate:
- 3 din 10 copii sunt ameninţaţi cu bătaia sau lovirea de către colegi(1);
- potrivit evaluării PISA 2012 (studiu în care au fost analizate 65 de țări) elevii români prezintă cea mai scăzută motivație dintre copiii care au luat parte la cercetare(2);
- 39% este procentul tinerilor cu vârsta de 15 ani care au un nivel scăzut de cunoștințe în citit, matematică și știință (în comparație, media la nivel de UE este de 21%)(3);
- sub 30% dintre cadre didactice expun în mod frecvent o problemă din viața de zi cu zi pentru a demonstra de ce sunt utile cunoștințele noi(4);
- aproximativ 40% dintre școlile din mediul rural au toaletă exterioară(5);
- peste 25% dintre școli, cu precădere cele din zonele rurale, utiliează sobele ca principală sursă de încălzire(6);
Pentru ca fiecare copil din România să aibă acces la o educație de calitate ar trebui să ne ghidăm după următoarele direcții principale:
- Egalitate de șanse: acces la educație de calitate pentru fiecare copil din România;
- Centrarea educației pe elevi: rolul educației este de a crește copii, nu de a menține și de a finanța aparatul birocratic;
- Libertate de gândire: respectarea dreptului la opinie al elevilor;
- Descentralizare: trecerea de la un sistem de învățământ centralizat la unul descentralizat, în care deciziile se iau de către actorii implicați direct în proces (inclusiv de către părinți);
- Demonopolizare: desființarea monopolului de stat în planificarea educației, monopol care duce la stagnarea calității.
Măsurile necesare a fi adoptate sunt următoarele:
1. Număr de ore mai mare în CDȘ (Curriculum la decizia şcolii)
Un procent mai mare al orelor în CDȘ va permite corelarea mai rapidă a educației cu schimbările din piața muncii, conectarea școlii la nevoile din comunitate și va duce la diminuarea inegalităților școlare.
2. Număr de ore mai mare la decizia elevilor
Creșterea autonomiei elevilor în alegerea orelor – în funcție de competențe, abilități și aspirații. Autonomia acestora în alegerea traseului școlar trebuie să crească de la an la an, pe măsură ce avansează în școlaritate.
3. Desființarea titularizării
Această măsură va contribui la atragerea constantă a celor mai competente resurse umane în educație.
4.Liberalizarea de facto a învăţământului privat
Şcolile și grădinițele private să nu mai fe obligate să îndeplinească condiţiile impuse de stat (cu precădere în ceea ce privește curriculumul).
5. Liberalizarea certificărilor
Desfiinţarea obligativităţii acreditării de către stat a instituţiilor de învăţământ şi a programelor de studii va conduce la creşterea diversităţii educaţiei şi înlăturarea modelării tuturor şcolilor după chipul şi asemănarea celor de stat. Astfel, se va întrerupe sistemul comunist de planificare centralizată caracteristic monopolului de stat.
6. Finanţarea urmează elevul prin vouchere şcolare
Practic, părinții să își poată înscrie copilul la orice şcoală, publică sau privată, iar suma fixă per elev să fie decontată de Ministerul Educației Naționale.
7. Deduceri din impozit pentru companiile care: a) construiesc școli private în medii defavorizate sau b) investesc în școli defavorizate
Această măsură va facilita accesul la educație de calitate pentru fiecare copil din România.
8. Externalizarea serviciilor sociale
Deoarece statul este ineficient și în acest domeniu, este necesară externalizarea furnizării serviciilor sociale către organizații private (ex.: Teach for Romania, OvidiuRo).
9. Legalizarea homeschooling-ului
Nu politicienii, ci părinţii deţin stimulente mai bune pentru o educaţie de calitate oferită copiilor. Se cuvine ca părinții să aibă această libertate în educația propriilor copii.
10. Eliminarea taxelor şi impozitelor în acest domeniu
Astfel se vor asigura costuri mai mici pentru părinţi (sau chiar deloc!) şi calitate mai mare pentru copii (datorită concurenţei sporite).
Citeste intreg articolul si comenteaza peContributors.ro
